Între 3 iunie și 6 septembrie 2026, Muzeul de Istorie a Moldovei găzduiește o expoziție Mihail Kogălniceanu la Palatul Culturii Iași, organizată cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la moartea fostului prim-ministru al României. Evenimentul pune la dispoziția publicului piese de patrimoniu care documentează strict eforturile instituționale și civice depuse în perioada interbelică pentru conservarea memoriei acestuia.
Anul 2026 reprezintă momentul comemorării a 135 de ani de la decesul omului politic. În acest cadru, proiectul muzeal analizează documentar modalitățile prin care generațiile succesive au gestionat moștenirea sa administrativă și culturală, vizând direct istoria modernă a României.
Piesa centrală a micro-expoziției intitulate „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 135 de ani în eternitate” este documentul original denumit „Apel către români”.
Emis în anul 1935 de către Fundația Culturală „Mihail Kogălniceanu” din București, manifestul probează inițiativele de consolidare a identității naționale de la acel moment. Fundația a fost înființată la propunerea istoricului Nicolae Iorga și a funcționat sub administrarea lui Mihail I. Kogălniceanu, nepotul omului de stat. Prezența numelui lui Nicolae Iorga în această structură atestă coordonarea academică a proiectului în anii ’30.
Obiectivele documentului din 1935 și mobilizarea financiară
Conform datelor expuse la Muzeul de Istorie a Moldovei, documentul din 1935 explică mecanismele de finanțare independente utilizate de societatea civilă din acea perioadă. Direcțiile principale ale apelului au fost:
- Obiectivul arhitectural: Strângerea de fonduri exclusiv prin contribuții publice voluntare pentru ridicarea unui monument de for public dedicat lui Mihail Kogălniceanu.
- Argumentul reformelor: Solicitarea de fonduri era fundamentată pe utilitatea legilor promovate în timpul mandatului său, măsuri care au definit structura statului modern.
- Finanțarea independentă: Practica subscripției publice documentează o etapă în care proiectele culturale de anvergură erau susținute direct de cetățeni, în afara alocărilor bugetare guvernamentale.
Baza legislativă a moștenirii politice
Prezentarea acestor arhive la Palatul Culturii Iași aduce în discuție deciziile administrative adoptate de Kogălniceanu, în calitatea sa de prim-ministru (1863-1865) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Principalele reforme care justificau, decenii mai târziu, inițierea unor subscripții publice includ:
- Secularizarea averilor mănăstirești (1863): Transferul a aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a țării din proprietatea mănăstirilor închinate în proprietatea statului.
- Legea rurală (1864): Împroprietărirea a 463.554 de familii de țărani și abolirea obligațiilor feudale (claca, dijma).
- Organizarea învățământului: Contribuția directă la fondarea primei universități din țară, inaugurată la Iași în anul 1860.
Andrei Apreotesei, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, a explicat obiectivele instituționale ale acestui demers, realizat împreună cu dr. Coralia Costaș, șeful Secției Mediere culturală.
„Prin acest eveniment expozițional ne dorim să readucem în atenția publicului eforturile generațiilor care au înțeles importanța păstrării și valorificării moștenirii sale culturale și politice. Documentul expus vorbește despre memorie, solidaritate și responsabilitatea de a transmite mai departe valorile fondatoare ale României moderne”, a declarat Andrei Apreotesei.
