În China a apărut o piață în care oamenii obișnuiți își pot închiria propriul chip unor producții făcute integral cu inteligență artificială, la prețuri între 15 și 700 de dolari pe producție. Fenomenul, documentat de jurnalistele Kinling Lo și Viola Zhou pentru publicația americană Rest of World, arată o industrie care s-a format aproape peste noapte, pe fondul exploziei microdramelor generate de AI: peste 95% dintre cele 128.000 de microdrame lansate în China în primul trimestru din 2026 au fost produse cu inteligență artificială.
Microdramele sunt seriale ultra-scurte, în format vertical, gândite pentru telefon, o industrie chinezească de mai multe miliarde de dolari. Explozia lor a scos la iveală o problemă tot mai greu de ignorat: tot mai mulți oameni obișnuiți își descoperă chipul în producții AI la care nu au consimțit niciodată să apară. Doar Tribunalul de Internet din Guangzhou a judecat aproximativ 700 de cazuri legate de furtul de chip prin AI în ultimii trei ani, potrivit publicației chineze National Business Daily, citată de Rest of World.
Cum funcționează piața fețelor
Platformele nou apărute plătesc oamenii pentru a le licenția imaginea în scopuri de producție AI. Fotografiile provin fie din încărcări făcute chiar de utilizatori, fie din ședințe realizate în studiouri desemnate. Fiecare persoană alege în ce tip de conținut poate apărea, de la reclame TV și jocuri video până la seriale scurte, și își fixează propriul preț, în funcție de tipul de chip, de utilizările permise și de numărul de producții în care poate fi folosit.
Producătorii pot filtra cataloagele după gen, vârstă și categorie („fata de la bloc”, „dur”, „supermodel”), dar și după genul de producție pentru care caută figuranți, thriller, comedie sau dramă romantică. „Fie că actorii și modelele aleg să-și licențieze fețele pe platforma noastră, fie că nu, AI-ul a dat deja peste cap industria„, a declarat pentru Rest of World Long Lyu, responsabil de operațiuni la platforma New Claw. „Vânzarea drepturilor asupra fotografiilor le oferă o modalitate de a câștiga bani, în timp ce își continuă cariera offline.”
ActID și New Claw, doi dintre jucătorii pieței
ActID, lansată în martie la Shenzhen, a strâns până acum aproximativ 800 de utilizatori înregistrați, dintre care circa 300 au acceptat să-și licențieze imaginea pentru producții AI, un amestec de figuranți profesioniști, influenceri și oameni fără nicio experiență actoricească. Până acum, două producții au cumpărat prin platformă circa zece fețe, la prețuri între 99 și 500 de yuani (15-74 de dolari) pe episod, din care ActID reține un comision de 10%. „Producătorii vor fețe atrăgătoare pentru rolurile principale, dar au nevoie și de fețe distinctive, de exemplu ale unor persoane în vârstă„, a explicat pentru Rest of World Camille Yan, directoarea de marketing a ActID. „Dramele generate cu AI nu au nevoie de talent actoricesc oricum; fețele servesc drept material sursă.”
New Claw, din Chengdu, a intrat în acest business după ce propria casă de producție a fost dată peste cap de ascensiunea AI-ului. „Încă de anul trecut a devenit evident cât de mult a afectat industria noastră ascensiunea dramelor AI„, a spus Lyu. „Producția tradițională de drame a scăzut, bugetele de publicitate s-au redus, iar chiar și brandurile de lux au început să se orienteze spre producții AI.” Platforma a impus un preț minim de 500 de yuani (74 de dolari) pe imagine, tocmai ca utilizatorii să nu se subliciteze reciproc și să tragă prețurile în jos.
Scandalul care a scos problema în lumina reflectoarelor
Fenomenul a explodat public după ce platforma de drame AI Hongguo, deținută de ByteDance, compania din spatele TikTok și a versiunii sale chinezești, Douyin, a fost acuzată de două influencerițe că le-a folosit și modificat chipurile prin AI, fără acordul lor. Serialul respectiv, care strânsese peste 40 de milioane de vizionări, a fost retras. ByteDance a declarat că a șters, de la începutul lui 2026, peste 85.000 de clipuri care conțineau reproduceri neautorizate ale unor fețe și voci reale, realizate cu AI.
Ce spun instanțele chineze
În martie, Tribunalul de Internet din Beijing a pronunțat o decizie considerată de presa de stat chineză drept un precedent important: folosirea chipului unei persoane într-un face swap generat de AI, fără autorizare, este ilegală chiar dacă imaginea a fost modificată ulterior. Cazul a vizat o dramă AI acuzată de folosirea neautorizată a chipului unei celebrități.
Autorizarea vagă, problema care rămâne nerezolvată
Avocata Yile Deng, din Beijing, care a lucrat pe cazuri legate de drepturile asupra imaginii, consideră apariția unui model de afaceri pentru vânzarea drepturilor asupra chipului un pas pozitiv spre un cadru comercial și legal clar pentru toate părțile implicate. Totuși, ea se așteaptă ca platformele să nu poată elimina riscurile mai largi ale folosirii AI: odată ce datele faciale ale unei persoane intră pe o astfel de piață, aceasta poate pierde practic controlul pe termen lung asupra propriei identități biometrice. Platformele nu pot împiedica nici un face swap neautorizat făcut în altă parte, nici colectarea ilegală de date, nici antrenarea viitoare a unor modele AI pe imaginile deja încărcate.
„Problema cea mai evidentă rămâne sfera neclară a autorizării„, a explicat Deng pentru Rest of World. „Multe agenții plătesc oamenii doar câteva zeci de dolari ca să le colecteze datele faciale. Dar, dacă te uiți atent la contracte, termenii de licențiere sunt adesea atât de vagi încât e imposibil de aflat cine va folosi în cele din urmă chipul respectiv sau în ce scop.” Modelul Xu Fang, în vârstă de 21 de ani din Shanghai, care a dat în judecată un brand de modă pentru că i-ar fi folosit chipul pe produse pe care nu le-a prezentat niciodată, spune că nu și-ar licenția niciodată fața: „Dacă îmi licențiez fața, nu am de unde să știu cum ar putea AI-ul să o schimbe, până la urmă, sau dacă m-ar putea portretiza în situații degradante.” Regizoarea de drame AI Wendi Ma a declarat că unele producții cumpără fețe reale tocmai ca personajele să nu arate „prea AI”, dar majoritatea microdramelor rămân integral generate: „La finalul zilei, controlul costurilor e ceea ce contează cel mai mult.”
România intră și ea sub reguli, de pe 2 august
Chestiunea nu rămâne una strict chineză. Pe 2 august intră în vigoare, în întreaga Uniune Europeană, articolul 50 din Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act), care obligă atât furnizorii de sisteme AI generativă, cât și pe cei care publică deepfake-uri, să eticheteze vizibil conținutul artificial sau modificat prin AI. Regula se aplică, conform confirmării ANCOM, și în România, iar nerespectarea ei poate atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală anuală a companiei, oricare dintre cele două valori e mai mare.
În timp ce în China apar deja platforme unde oamenii sunt plătiți, prin contract și cu comision reținut de platformă, pentru fiecare episod în care le apare chipul, jurnalistul Mircea Șerdin, care a semnalat subiectul într-o postare pe grupul de Facebook ARIA, atrage atenția asupra unei diferențe: pe Facebook-ul românesc circulă de mult reclame la investiții inventate care folosesc fețele unor oameni reali, fără ca aceștia să fi consimțit sau să fi încasat vreun ban pentru asta, darămite cei 74 de dolari pe care i-ar putea aduce, în China, o licențiere de acest tip.
Întrebarea pe care o ridică, în glumă și în serios, Șerdin rămâne valabilă și dincolo de context: în condițiile în care legea românească și cea europeană abia încep să ceară etichetarea explicită a conținutului generat cu AI, câți dintre cei ale căror chipuri circulă deja, fără voia lor, în reclame sau videoclipuri artificiale ar accepta, de fapt, să-și licențieze fața pentru o sumă fixă pe episod, de genul celor 330 de lei plătite deja, în China, pentru o singură imagine?
