Deputatul Alexandru Muraru a avut recent o întâlnire cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, în contextul Forumului pentru Cooperare Democratică organizat la Taipei. În urma acestei vizite, parlamentarul român a subliniat diferențele de abordare dintre România și Taiwan în ceea ce privește combaterea dezinformării și apărarea democrației.
Potrivit deputatului, modelul asiatic reprezintă un exemplu global de securitate civică. „Taiwanul este una dintre cele mai sofisticate și eficiente demonstrații contemporane despre cum se poate apăra o democrație în secolul XXI”, a declarat Alexandru Muraru, subliniind rigoarea cu care președintele Lai abordează acest subiect.
În cadrul discuțiilor purtate la forum, președintele Lai Ching-te s-a arătat la curent cu situația internă din România. Alexandru Muraru a relatat că liderul taiwanez cunoaște eforturile de oficializare a relațiilor bilaterale și urmărește evoluțiile politice de la București, inclusiv recenta criză guvernamentală.
„Pentru o țară de la capătul celălalt al lumii, acest interes demostrează că, de multe ori, suntem mai importanți și mai relevanți strategic în ochii multor actori statali, decât putem spera sau crede”, a punctat parlamentarul român, referindu-se la poziția strategică pe care o ocupă România.
Instituții de securitate vs. implicarea întregii societăți
Scopul acestor acțiuni este, potrivit parlamentarului, erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. „Am vorbit despre atacurile hibride tot mai agresive pe care Federația Rusă le desfășoară împotriva statelor europene, despre campaniile de dezinformare și propagandă care urmăresc să slăbească încrederea cetățenilor în instituții și despre încercările permanente de a polariza societățile democratice”, a declarat Muraru în cadrul forumului.
Aceste atacuri hibride vizează în mod specific divizarea societății prin propagarea unor narațiuni false, menite să genereze confuzie, teamă și respingere față de valorile euro-atlantice.
O concluzie principală a vizitei vizează modul în care cele două societăți gestionează amenințările hibride. Alexandru Muraru a atras atenția asupra faptului că România limitează adesea apărarea democratică la nivelul instituțiilor de forță, în timp ce statul asiatic a transformat-o într-un efort asumat la nivel comunitar.
„Noi continuăm să tratăm reziliența democratică aproape exclusiv ca pe o responsabilitate a instituțiilor de securitate. Taiwanul o tratează ca pe o responsabilitate a întregii societăți. Noi discutăm încă despre combaterea dezinformării ca despre o problemă punctuală. Taiwanul a transformat-o într-o politică națională. Noi vorbim despre parteneriate strategice. Taiwanul construiește rețele operaționale de cooperare între democrații.”
Reuniunea de la Taipei a abordat și subiectul dependențelor tehnologice și economice. Taiwanul deține un rol critic în producția globală de semiconductori, iar o potențială criză în strâmtoarea Taiwan ar avea un impact economic devastator asupra Europei, paralizând industrii cheie. Astfel, securitatea democratică depinde de securizarea lanțurilor de aprovizionare și de limitarea dependenței față de statele cu regimuri autocratice.
„Experiența ultimilor ani arată că democrațiile nu mai pot acționa izolat. Amenințările sunt comune, iar răspunsurile trebuie construite împreună. Tocmai de aceea, dialogul dintre Europa și regiunea Indo-Pacific devine tot mai important într-o lume în care regimurile autoritare încearcă să își extindă influența prin presiune economică, operațiuni informaționale, atacuri cibernetice și intimidare strategică”, a concluzionat parlamentarul ieșean.
