Într-un context european dominat de reconfigurarea rutelor de aprovizionare, flancul sud-estic devine un nod important pentru securitatea energetică și logistică regională. O recentă întâlnire de lucru la Sofia, între ministrul bulgar al Energiei, Traicio Traikov, și ambasadorul României, Brândușa Ioana Predescu, a pus pe agendă stadiul proiectelor comune. Discuțiile au evidențiat un contrast clar: în timp ce planificarea pentru transportul gazelor naturale din Marea Neagră avansează, proiectele de infrastructură rutieră și feroviară înregistrează întârzieri de implementare, explicate prin prelungirea procedurilor de achiziție publică.
Miza extracțiilor din Marea Neagră și „Coridorul Vertical” Punctul central al discuțiilor bilaterale l-a reprezentat pregătirea infrastructurii pentru momentul în care România va deveni un producător net de gaze naturale. Baza acestei tranziții o reprezintă extracțiile din Marea Neagră, a căror capacitate estimată este de până la 8 miliarde de metri cubi anual. Deoarece acest volum depășește necesarul de consum intern al României, statele vecine, în special Bulgaria, propun urgentarea soluțiilor pentru livrări reversibile. În acest sens, Sofia a comunicat stadiul propriilor angajamente pentru preluarea și tranzitarea surplusului energetic:
- Extinderea rețelei de transport: Sunt în desfășurare lucrări pe traseul Rupcea-Vetrino, un segment de bază al „Coridorului Vertical de Gaze”.
- Dublarea capacității de tranzit: Extinderea va crește volumul de transport pe direcția sud-nord de la 5 la 10 miliarde de metri cubi anual.
- Orizont de timp: Exploatarea comercială a noului coridor este estimată să înceapă în octombrie 2026.
- Cadrul de reglementare: Se implementează noi politici tarifare, discutate cu partenerii americani și CESEC, menite să asigure prețuri competitive pe platformele de tranzit.
Suplimentar, pe agendă s-au aflat discuții despre Coridorul Verde Azerbaidjan-Georgia-Turcia-Bulgaria și evaluarea condițiilor prin care Bulgaria s-ar putea alătura proiectului cablului electric submarin dintre Azerbaidjan, Georgia și România.
Decalajele din infrastructura de transport: perspectiva de la Sofia Spre deosebire de dinamica din sectorul energetic, infrastructura fizică de transport prezintă ritmuri inegale de execuție. Ministrul bulgar al Energiei a subliniat necesitatea accelerării lucrărilor la noul pod feroviar și rutier peste Dunăre (al treilea pod), dar și la drumurile de acces adiacente. Proiectul prevede construcția a câte 15 kilometri de drum de acces pe ambele maluri, investiție pentru care există deja fonduri europene alocate. Conform evaluării prezentate de oficialii de la Sofia, progresul acestor lucrări este afectat de ritmul administrativ de la București.
Partea bulgară a indicat direct „opririle repetate ale procedurii de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR)”. Oficial, aceste blocaje sunt rezultatul cererilor multiple de clarificări formulate de companiile participante la licitații, o etapă legală dar care, în practică, prelungește termenele de atribuire și execuție a marilor proiecte rutiere.
Rutele de tranzit și reconstrucția Ucrainei Întârzierile de pe granița româno-bulgară au un impact ce depășește simpla economie bilaterală, extinzându-se asupra proiecțiilor macroeconomice pe termen mediu. În cadrul discuțiilor a fost abordată și dezvoltarea autostrăzii care va lega porturile grecești de la Marea Egee de România (prin Bulgaria). Într-un context geopolitic instabil, prelungirea viitoare a axei Alexandroupolis-Constanța până la granița cu Ucraina reprezintă un coridor logistic esențial. După cum a precizat ministrul Traikov, acest tronson este proiectat să devină o rută principală pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, facilitând un tranzit sigur și ocolind eventualele rute maritime restricționate.
