Într-o inițiativă legislativă cu impact major asupra spațiului digital, premierul elen Kyriakos Mitsotakis a anunțat interzicerea accesului pe rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, decizie ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Printr-un mesaj public adresat tinerilor, șeful executivului de la Atena a adus în prim-plan o problemă de sănătate publică dezbătută tot mai des la nivel internațional: efectele algoritmilor și ale expunerii online asupra sănătății mintale a minorilor. Dincolo de aplicabilitatea internă, guvernul elen și-a declarat intenția de a promova un model similar de restricționare și la nivelul Uniunii Europene.
Până recent, politicile publice europene în acest domeniu s-au concentrat preponderent pe recomandări privind limitarea timpului de ecran și pe furnizarea de instrumente de control parental. Decizia guvernului de la Atena marchează o trecere către o abordare restrictivă, fundamentată pe consultările cu societatea civilă și asociațiile de părinți. În fundamentarea deciziei, premierul Mitsotakis a detaliat o serie de probleme recurente sesizate în rândul minorilor, susținute de observațiile părinților:
- Tulburări de somn: Notificările constante și utilizarea dispozitivelor mobile pe timpul nopții fragmentează și reduc orele de odihnă necesare dezvoltării.
- Creșterea nivelului de anxietate: O stare de tensiune asociată cu nevoia de validare online și cu dinamica interacțiunilor virtuale.
- Impactul comparației sociale: Expunerea la standarde adesea nerealiste și interacțiunile din secțiunile de comentarii afectează pe termen lung starea emoțională a tinerilor.
„Presiunea pe care tinerii o resimt este constantă, din cauza comentariilor și a comparațiilor pe care le fac cu alți oameni”, a explicat premierul elen, subliniind motivele pentru care statul intervine printr-o măsură legislativă directă. Această decizie face parte dintr-o tendință globală de revizuire a politicilor privind prezența minorilor pe platformele sociale. Anul trecut, Australia a devenit prima națiune care a transpus în legislația națională restricționarea accesului tinerilor pe platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook.
La nivel european, discuțiile despre reglementări similare se află în stadii avansate în mai multe state. Pe lista țărilor care analizează sau au inițiat deja proiecte pentru limitarea accesului minorilor se numără: Spania, Slovenia, Austria și Regatul Unit.
Afirmația premierului Mitsotakis – „scopul nostru e să convingem Uniunea Europeană în direcția aceasta” – indică o intenție clară de a pune subiectul pe agenda Consiliului European. Deși Uniunea Europeană a adoptat recent Digital Services Act (DSA) pentru a spori transparența și responsabilitatea giganților tehnologici, legislația actuală nu impune o barieră de vârstă uniformă. În prezent, limita de vârstă pentru consimțământul digital este stabilită de fiecare stat membru, variind în general între 13 și 16 ani.
Implementarea măsurii la 1 ianuarie 2027 oferă guvernului de la Atena un interval de tranziție de doi ani. Această perioadă este necesară pentru a soluționa provocările tehnice – în special dezvoltarea și testarea unor sisteme viabile de verificare a vârstei – și pentru a iniția un dialog diplomatic cu alte state europene în vederea armonizării legislației. Eficiența practică a unei interdicții totale rămâne un subiect de dezbatere tehnică și socială, principala vulnerabilitate fiind posibilitatea utilizatorilor de a eluda sistemul (de exemplu, prin utilizarea rețelelor VPN). Totuși, la nivelul decidenților politici, rețelele sociale sunt din ce în ce mai des evaluate și reglementate prin prisma politicilor de sănătate publică, depășind abordarea tradițională care le încadra strict în sfera divertismentului.
