În 2026, zona euro înregistrează o modificare structurală semnificativă la nivelul indicatorilor macroeconomici. Proiecțiile financiare indică faptul că, până la finalul acestui an, ponderea datoriei publice a Greciei în Produsul Intern Brut (PIB) va scădea sub cea a Italiei. Dincolo de ajustarea statistică, acest fenomen evidențiază două traiectorii fiscale divergente: o Grecie care își consolidează finanțele prin disciplină bugetară și o economie italiană care se confruntă cu un ritm constant de creștere a deficitului public.
Analiza dinamicii din ultimii ani și planurile fiscale multianuale care urmează a fi transmise Comisiei Europene arată direcții opuse pentru cele două state din sudul Europei:
- Grecia: Conform estimărilor, ponderea datoriei publice va continua să scadă, ajungând la aproximativ 137% din PIB în acest an, o ajustare în scădere față de nivelul de 145% înregistrat la finalul anului 2025.
- Italia: În contrast, planul bugetar multianual asumat de ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, preconizează o creștere a datoriei de la 137,1% (în 2025) la 138,6% din PIB până la sfârșitul anului curent.
De asemenea, proiecțiile pe termen mediu ale guvernului de la Roma indică o menținere a datoriei la un nivel ridicat (138,5% în 2027), cu o scădere moderată previzionată abia pentru anii următori: 137,9% în 2028 și 136,3% în 2029.
Contextul macroeconomic: reforme structurale și rambursări anticipate
Modificarea indicatorilor pentru Grecia vine în urma implementării unor reforme structurale și măsuri de consolidare fiscală impuse în contextul asistenței internaționale. În perioada crizei datoriilor suverane, statul elen a beneficiat de trei pachete de sprijin financiar totalizând aproximativ 280 de miliarde de euro.
Începând cu anul 2020, datoria publică a Greciei a înregistrat o contracție de peste 45 de puncte procentuale în raport cu PIB. În acest context de stabilizare, guvernul de la Atena a anunțat intenția de a achita anticipat, în cursul acestui an, împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde de euro aferente primului program de asistență. Prin comparație, în același interval (2020-prezent), Italia a înregistrat o reducere a datoriei de aproximativ 17 puncte procentuale.
Această dinamică se desfășoară într-un cadru european marcat de costuri de împrumut ridicate și presiuni pe bugetele naționale. Datele recente ale Eurostat indică faptul că 12 state membre ale Uniunii Europene depășesc limita de 60% din PIB stabilită teoretic pentru datoria guvernamentală.
- Grupul țărilor cu o datorie de peste 100% din PIB include, alături de Grecia și Italia, state precum Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).
- La polul opus, cele mai reduse ponderi ale datoriei se înregistrează în Estonia (24,1%), urmată de Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%).
La nivel general, media ponderii datoriei guvernamentale în zona euro s-a stabilizat în jurul valorii de 87,8% la sfârșitul anului trecut. Cazul recent al Greciei demonstrează impactul consolidării fiscale pe termen lung, în timp ce pentru Italia datele subliniază necesitatea implementării unor politici de stabilizare a nivelului datoriei sale publice.
