Rusia solicită Armeniei să decidă până la sfârșitul acestui an, prin intermediul unui referendum, dacă dorește să continue parcursul spre Uniunea Europeană sau să rămână în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Moscova avertizează că o eventuală lipsă de reacție din partea Erevanului va atrage „măsuri suplimentare”.
Conform agenției ruse TASS, citată de The Moscow Times, viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, a declarat că liderii ruși vor „ține cont” dacă apelul pentru organizarea referendumului până în luna decembrie va fi ignorat. Oficialul rus a menționat că va fi elaborat și un raport cu privire la consecințele pe care Armenia le-ar suporta în cazul părăsirii UEEA.
„Sunteți pregătiți să renunțați la calitatea de membru al UEEA pentru perspectiva – nu pe deplin sigură – de a adera la UE în viitor?”, a întrebat retoric viceministrul rus, sugerând că armenii ar trebui să răspundă imediat la această chestiune.
Anterior acestor declarații, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, exclusese varianta unui referendum în viitorul apropiat. Acesta a argumentat că o consultare populară este inutilă atâta timp cât țara sa nu deține oficial statutul de candidat la Uniunea Europeană, cetățenii fiind puși în situația de a alege între structura eurasiatică și o opțiune europeană care, momentan, nu s-a concretizat.
Presiuni financiare privind apartenența la alianța de securitate OTSC
Pe lângă chestiunea economică, Moscova pune presiune pe Erevan și în privința obligațiilor din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Galuzin a reamintit că decizia Armeniei de a-și îngheța participarea și refuzul de a semna bugetul alianței nu o exonerează de la plata cotizațiilor aferente calității de membru.
Viceministrul a avertizat cu privire la posibile repercusiuni la viitoarea reuniune a Consiliului de Securitate Colectivă, programată pe 11 noiembrie la Moscova, unde atribuțiile Armeniei în cadrul organizației ar putea fi limitate. Încă din luna iunie 2026, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, declarase că membrii OTSC analizează aplicarea prevederilor statutare împotriva Armeniei din cauza restanțelor financiare adunate în ultimii doi ani, sancțiunile putând merge până la pierderea dreptului de vot și a posturilor alocate.
Ruptura s-a produs la începutul anului 2024, când premierul Pașinian a suspendat participarea la OTSC și, ulterior, a oprit finanțarea, acuzând alianța condusă de Rusia că a refuzat să ofere asistență militară Armeniei în timpul conflictului din Nagorno-Karabah.
Răcirea accentuată a relațiilor bilaterale
Tensiunile dintre cele două state au escaladat vizibil în ultimele luni, pe fondul deschiderii Armeniei către Occident. Conform surselor citate, primele represalii economice au apărut în luna aprilie, Rusia impunând restricții importurilor de produse armenești, la scurt timp după o discuție în care Nikol Pașinian i-ar fi vorbit lui Vladimir Putin despre valorile democratice.
Ulterior, în luna mai, premierul armean a declinat invitația de a participa la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, afirmând totodată că nu susține poziția Rusiei în conflictul din Ucraina. În replică, președintele Vladimir Putin a cerut Armeniei să-și clarifice direcția strategică printr-un referendum, avertizând Erevanul să reflecteze la situația Ucrainei, invadată de Rusia după ce și-a manifestat dorința de aderare la Uniunea Europeană.
