Consiliul Local Iași urmează să ia o decizie pe 30 septembrie în privința unuia dintre cele mai ample proiecte imobiliare propuse recent în municipiu. Inițiativa, care aparține companiilor Conest SA și Mecon Iași SRL, prevede transformarea unei foste baze industriale de pe Șoseaua Iași-Hlincea într-un complex cu funcțiuni mixte, dominat de clădiri de mare înălțime.
Potrivit documentațiilor de urbanism care însoțesc proiectul, investiția se va întinde pe o suprafață de peste 3,1 hectare, teren aflat în prezent în proprietatea dezvoltatorilor și ocupat de o stație de betoane și clădiri degradate. Proiectul de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) propune un regim de înălțime general de 11 etaje (45 de metri), însă include și un accent vertical de 16 etaje, care ar atinge o cotă maximă de 60 de metri. Conform datelor tehnice, această înălțime îl clasează pe locul al doilea în topul celor mai înalte construcții analizate recent la nivelul comisiilor locale.
Planurile dezvoltatorilor prevăd amenajarea a aproximativ 1.190 de apartamente. Din suprafața totală a parcelei, clădirile ar urma să ocupe la sol circa 12.500 de metri pătrați (un Procent de Ocupare a Terenului de maximum 40%), în timp ce căile de acces pietonale și rutiere vor acoperi 14.000 de metri pătrați. Pentru a acoperi necesarul auto, investitorii trebuie să asigure 1.360 de locuri de parcare (1.190 pentru rezidenți și 170 pentru zona comercială), acestea urmând să fie dispuse majoritar în subteran și în structuri supraterane integrate în clădiri.
Lipsa dotărilor sociale și semne de întrebare procedurale
Deși complexul va atrage un număr masiv de noi locuitori, o analiză a documentației arată că pentru cele aproape 1.200 de locuințe nu a fost prevăzută nicio dotare socială de bază. Mai exact, pe planșele viitorului cartier nu figurează nicio școală, creșă sau grădiniță care să deservească familiile mutate aici.
În plus, proiectul revine pe masa consilierilor după ce, la sfârșitul lunii august, a fost retras de pe ordinea de zi. Conform notelor din rapoartele de specialitate analizate în ciclul anterior de avizare, au fost semnalate la acel moment riscuri legate de „proporționalitatea legală” privind majorarea Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT), care ajunge la o valoare ridicată, de 4,0, pe cea mai mare parte a parcelei reglementate.
Condiții stricte impuse de Mediu, CFR și Cultură
Având în vedere dimensiunea proiectului și vecinătățile sensibile, instituțiile avizatoare au impus o serie de restricții obligatorii. Agenția pentru Protecția Mediului a subliniat că un astfel de proiect poate avea efecte semnificative, solicitând evaluări amănunțite. Tot din rațiuni ecologice, municipalitatea a impus ca apele pluviale colectate de pe platformele auto să treacă printr-un separator de hidrocarburi și să fie reținute într-un bazin, pentru a fi refolosite exclusiv la irigarea spațiilor verzi (estimate la 4.700 de metri pătrați, adică pragul minim de 15%).
Din cauza apropierii de infrastructura feroviară, dezvoltatorii trebuie să respecte o zonă de siguranță de 20 de metri față de axul căii ferate. Totodată, CFR a obligat investitorii ca, la faza de autorizare a construirii, să prevadă montarea de panouri fonoabsorbante, în baza unui studiu acustic, pentru a proteja viitorii locatari de zgomot.
Aspectul vizual a fost vizat de Direcția Județeană pentru Cultură, care a recomandat ca dispunerea viitoarelor blocuri tip „bară” să fie studiată astfel încât să permită în continuare vizibilitatea și percepția dealului Cetățuia printre clădiri.
Dacă Planul Urbanistic Zonal va fi adoptat de Consiliul Local, acesta va avea o perioadă de valabilitate de 7 ani, timp în care inițiatorii vor putea obține autorizațiile de construire necesare demarării șantierului.
