Ieri, 15 mai, a fost marcată ziua bujorului românesc, în urma intrării în vigoare, în 2022, a legii care acordă acestei plante statutul de bujorul floare națională. Decizia legislativă este rezultatul unei campanii de lobby civic și academic începute în 2013. Din perspectivă sociologică, procesul ilustrează modul în care un element botanic și folcloric este instituționalizat și transformat în instrument de branding de stat.
În 2013, o echipă de la Facultatea de Horticultură din București, coordonată de profesorul Florinel Toma, a publicat o propunere pentru desemnarea unei flori naționale, subliniind o realitate juridică: România nu avea o plantă recunoscută oficial cu acest statut. Documentația, care a strâns semnături de susținere din mediul academic, a fost preluată ulterior de societatea civilă.
Cristina Dragna, specialist implicat în proiecte de comunicare, a inițiat o campanie publică pentru susținerea demersului. După nouă ani de activitate de promovare și lobby legislativ, legea a fost promulgată în noiembrie 2022, stabilind data de 15 mai drept zi de celebrare.
Argumentele etnografice și decizia Ministerului Apărării
Inițiatorii proiectului au argumentat decizia prin prezența istorică a speciei (Paeonia) în tradiții românești. În documentație sunt menționate motivele ornamentale de pe obiectele de artizanat și portul popular, precum și utilizarea recurentă a expresiei „cu bujori în obraji” ca indicator empiric al stării de sănătate în comunitățile rurale, inclusiv în satele din județul Iași.
Un factor de decizie care a accelerat validarea oficială a fost hotărârea Ministerului Apărării Naționale de a adopta planta drept simbol al veteranilor de război. Culoarea roșie a fost asimilată, la nivel de comunicare publică și instituțională, cu memoria soldaților români. Demersul MApN se aliniază unor practici internaționale similare, cel mai cunoscut exemplu fiind utilizarea macului roșu (poppy) în statele din Commonwealth.
În timp ce varietățile de grădină sunt comune pe teritoriul național, speciile autohtone sălbatice beneficiază de protecție legală de mediu. Ariile naturale unde acestea vegetează sunt strict monitorizate, printre cele mai relevante numărându-se:
- Zau de Câmpie (județul Mureș): Singura rezervație de bujori de stepă (Paeonia tenuifolia) din Europa, unde specialiștii monitorizează adaptarea plantei la o latitudine atipică arealului său obișnuit.
- Munții Măcinului (Dobrogea): Zonă care găzduiește populații adaptate la un climat predominant arid.
- Pădurea Comana (județul Giurgiu): Arie protejată din sudul țării, recunoscută pentru densitatea floristică a speciei în luna mai.
Dincolo de aspectul identitar, desemnarea oficială a generat un micro-segment economic. Mai multe administrații publice locale folosesc perioada de înflorire pentru a organiza evenimente anuale (sub titulatura „Sărbătoarea Bujorului”), care atrag turism regional și sprijină comerțul local. De asemenea, sectorul industriilor creative a integrat motivul floral în diverse produse comerciale. Astfel, promulgarea legii funcționează, în practică, ca un instrument de marketing teritorial cu efecte măsurabile în economia locală.
