Debitul Dunării la intrarea în țară va scădea miercuri, 5 august, la 1.400 de metri cubi pe secundă, un nivel care egalează recordul negativ înregistrat în anul 1985, arată prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Situația generează îngrijorări majore atât la București, cât și la Bruxelles, având un impact direct asupra producției interne de energie electrică și asupra navigației pe cel mai important coridor fluvial european.
Potrivit estimărilor hidrologilor, volumul de apă măsurat la secțiunea Baziaș se va menține la valoarea critică de aproximativ 1.400 mc/s pe parcursul întregii săptămâni (5-12 august). Această cifră reprezintă abia puțin peste o treime din media multianuală specifică lunii august, care se situează la 3.900 mc/s.
Specialiștii INHGA menționează că, pentru sectorul aval de Porțile de Fier, se anticipează o continuare a tendinței de scădere ușoară a debitelor. Totodată, prognoza pentru zona Cernavodă rămâne orientativă, nivelul apei putând fi influențat de lucrările hidrotehnice aflate în desfășurare la confluența fluviului cu brațul Bala.
Sistemul energetic, sub presiune din cauza secetei
Nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării, coroborat cu un val persistent de caniculă, a redus semnificativ capacitatea de producție a centralelor hidroelectrice din România. Autoritățile au atras deja atenția asupra unui deficit de energie pe piața internă.
Ca primă măsură, premierul interimar Ilie Bolojan a convocat marți principalii actori din sectorul energetic pentru a identifica soluții de menținere a lichidității și de echilibrare a Sistemului Energetic Național (SEN). Reprezentanții industriei au lansat un apel public, recomandând populației și mediului de afaceri o reducere voluntară a consumului în intervalul critic 19:00 – 23:00, perioadă în care cererea atinge cote maxime, iar aportul energiei fotovoltaice scade.
Situația a intrat și în atenția Comisiei Europene, care monitorizează țările riverane (România, Bulgaria, Ungaria). Instituția europeană este preocupată în special de asigurarea debitului necesar pentru răcirea centralelor nucleare amplasate de-a lungul fluviului, inclusiv centrala de la Cernavodă. Oficialii de la Bruxelles au precizat, totuși, că în prezent nu se prefigurează riscuri iminente privind securitatea aprovizionării, statele membre având la dispoziție rețelele de interconectare și mecanismele regionale de solidaritate.
Pe lângă provocările din sectorul energetic, debitul redus paralizează parțial și transportul pe apă. Scăderea nivelului navigabil limitează drastic pescajul navelor, ceea ce obligă operatorii fluviali să reducă substanțial cantitățile de marfă încărcate pe fiecare barjă.
Restricțiile de navigație pe acest coridor vital pentru Europa Centrală și de Est atrag după sine întârzieri pe lanțurile logistice și generează costuri de operare suplimentare pentru companiile de transport, amplificând efectele economice negative ale secetei.
