Societatea este divizată în privința formei de guvernare, democrația în România fiind pusă în balanță cu eficiența administrativă și promisiunea unei ordini stricte. Cel mai recent sondaj realizat de INSCOP arată că aproape jumătate dintre cetățeni sunt dispuși să renunțe la libertățile democratice în schimbul stabilității.
Datele culese în perioada 13-16 iulie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane indică o falie îngrijorătoare în percepţia publică asupra valorilor constituționale. Întrebarea cercetării sociologice a pus față în față două viziuni asupra organizării statului. 47,2% dintre respondenți au afirmat că preferă democrația, chiar și în condițiile în care aceasta generează dezbateri prelungite și conflicte politice.
În tabăra opusă, 46,3% dintre cetățeni au declarat că ar accepta un regim autoritar dacă acesta ar garanta mai multă ordine și stabilitate. Marja de eroare a cercetării este de $\pm 2.95\%$, ceea ce plasează cele două opțiuni practic la egalitate statistică.
Această simetrie relevă o criză cronică de încredere în mecanismele instituționale clasice. Cetățenii resimt oboseala cronică a instabilității guvernamentale și a disputelor politice sterile.
Profilul socio-demografic și opțiunile electorale
Analiza detaliată a datelor scoate la iveală corelații clare între nivelul de educație, opțiunile politice și deschiderea către soluții autoritariste. Votanții formațiunilor extremiste și antisistem conduc detașat în clasamentul celor care favorizează un regim slab controlat democratic. Dintre cei care ar prefera o conducere autoritară, 59% sunt votanți AUR, urmați de 45% dintre susținătorii PSD, 27% din electoratul PNL și doar 14% dintre votanții USR.
Nivelul de instruire joacă un rol determinant în această ecuație:
- 60% dintre persoanele cu educație primară preferă ordinea în detrimentul democrației;
- 48% dintre cei cu educație medie împărtășesc aceeași viziune;
- Doar 24% dintre cetățenii cu studii superioare acceptă o alternativă autoritară.
