Mai mulți judecători și procurori au deschis procese împotriva statului român, solicitând despăgubiri după ce nu au mai fost numiți în birourile electorale de circumscripție în contextul alegerilor din 2024 și 2025. Reclamanții invocă pierderea șansei de a obține câștigurile materiale aferente acestor poziții, suma totală solicitată în instanță fiind de aproximativ 5,5 milioane de lei. Aceste dosare se adaugă altor acțiuni în instanță referitoare la plata unor restanțe salariale către sistemul judiciar.
Acțiunile în instanță au ca punct de plecare o serie de hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC) din perioada respectivelor campanii electorale. Prin acele decizii, BEC a desființat anumite birouri electorale de circumscripție și a dispus reluarea procedurilor de desemnare a președinților și a locțiitorilor acestora.
La reluarea procedurilor, o parte dintre persoanele desemnate inițial nu au mai fost nominalizate. În prezent, pe rolul instanțelor se află 37 de procese.
Conform declarațiilor președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, reclamanții au chemat în judecată mai multe instituții publice, printre care AEP, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul României și instituții ale prefectului. Solicitările vizează acordarea următoarelor drepturi financiare:
- Plata indemnizației pe zi de activitate în biroul electoral.
- Plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară.
- Plata dobânzilor penalizatoare.
- Actualizarea sumelor solicitate cu rata inflației.
- Acoperirea cheltuielilor de judecată.
Decizii judecătorești pronunțate în primă instanță
Procesele aflate pe rol au generat până în prezent soluții diferite în primă instanță.
La Curtea de Apel Ploiești, instanța a admis cererea unei judecătoare care fusese înlocuită din funcția de președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Băiculești (județul Argeș). Reclamanta a argumentat, prezentând decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, că hotărârile BEC de anulare a procedurilor au fost parțial nelegale. Curtea de Apel Ploiești a hotărât că Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, trebuie să achite despăgubiri în valoare de 14.553 lei, sumă la care se adaugă diurna, actualizarea cu inflația, dobânda și cheltuielile de judecată.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Alba Iulia a respins o acțiune similară formulată de trei procurori, care solicitau sume de câte 21.700 de lei fiecare. Motivarea instanței a fost că instituțiile pârâte (Guvernul, MAI, Prefectura, AEP) nu au emis actele administrative contestate, neavând astfel calitate procesuală pasivă. Niciuna dintre aceste două decizii nu este definitivă.
Pentru a clarifica normele de aplicare înainte de viitoarele scrutine, conducerea AEP a solicitat o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit datelor furnizate de AEP, în 24 de dosare soluționate pe fond s-a stabilit că Autoritatea nu are calitate procesuală pasivă, în timp ce în alte cinci dosare s-a decis contrariul.
Litigiile privind drepturile salariale de 5,2 miliarde de lei
Acțiunile legate de birourile electorale au loc în perioada în care pe rolul instanțelor se află spețe cu un impact financiar mai ridicat, vizând plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești referitoare la diferențe salariale trecute pentru personalul din justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, solicitând plata acestor restanțe, a dobânzilor legale și actualizarea sumelor cu indicele inflației. Valoarea totală solicitată este de 5,2 miliarde de lei. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți la primul termen de judecată, hotărârea nefiind definitivă.
La elaborarea proiectului de buget, Guvernul condus de premierul interimar Ilie Bolojan a alocat fondurile vizate către ajutoare sociale destinate pensionarilor și către acoperirea unor plăți restante ale administrațiilor locale. Ulterior deciziei Curții de Apel București, premierul Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Prim-ministrul a susținut, în motivarea demersului, că hotărârile instanțelor modifică alocările bugetare naționale, ceea ce ar constitui o ingerință în atribuțiile autorității executive.
