Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare privind legea vânătorii de urși, suspendând temporar aplicarea acesteia. Actul normativ, adoptat de Parlament sub forma unei modificări la Ordonanța de Urgență 81/2021, prevede majorarea cotelor de intervenție preventivă pentru anii 2026 și 2027. Sesizarea evidențiază divergențele dintre politicile de conservare a mediului și solicitările comunităților rurale care raportează frecvent pagube materiale și atacuri.
Inițiativa legislativă, aparținând UDMR, a fost validată pe 22 aprilie de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, ca răspuns la rapoartele privind creșterea interacțiunilor om-animal în județele din centrul țării.
Baza legală a noului proiect se fundamentează pe un studiu genetic recent, document prezentat în Parlament pentru a justifica necesitatea majorării cotelor de intervenție.
Conform datelor statistice, populația de urși bruni din România este estimată la un efectiv cuprins între 10.419 și 12.770 de exemplare. Această evaluare menține România pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește concentrația speciei raportată la habitatul forestier disponibil.
În baza acestui studiu, Parlamentul a aprobat o cotă de intervenție de 859 de exemplare pentru perioada 2026-2027. Măsura reprezintă o dublare a limitelor anterioare de extracție și permite desfășurarea operațiunilor de vânătoare preventivă în peste 500 de fonduri cinegetice la nivel național.
Argumentele autorităților locale și pachetul de măsuri
Susținerea pentru noul act normativ provine în principal din partea administrațiilor publice locale și a asociațiilor de fermieri din județe precum Harghita, Covasna, Brașov și din zonele montane ale Moldovei, unde se raportează cele mai multe incidente.
Reprezentanții UDMR, prin vocea fostului ministru al Mediului, Barna Tánczos, au argumentat că extracția controlată este necesară pentru a limita numărul de incidente și a proteja activitatea agricolă, menținând totodată un control demografic asupra speciei.
Pe lângă cota de extracție, pachetul legislativ reglementează un sistem integrat de gestiune, care include:
- Echipe de intervenție rapidă: Personal cu putere de decizie imediată pentru relocarea sau extragerea exemplarelor intrate în intravilan.
- Finanțare pentru protecție: Subvenții guvernamentale destinate fermierilor și apicultorilor pentru instalarea de garduri electrice.
- Despăgubiri financiare: Simplificarea mecanismului prin care statul decontează pagubele produse gospodăriilor afectate.
- Monitorizare științifică: Alocarea de fonduri pentru evaluarea recurentă a populației de urs brun.
Rolul Curții Constituționale în soluționarea blocajului
Prin sesizarea formulată, președintele Nicușor Dan solicită magistraților Curții Constituționale să analizeze dacă modificările legislative respectă echilibrul constituțional între dreptul la un mediu sănătos (inclusiv conservarea biodiversității) și dreptul la viață, integritate fizică și protecția proprietății private ale cetățenilor.
În spațiul public, organizațiile de protecție a mediului au susținut constant că o cotă de intervenție ridicată creează riscul legalizării vânătorii de trofee. Acestea argumentează că există posibilitatea ca operațiunile să vizeze masculii dominanți din habitatele naturale, și nu exclusiv exemplarele habituate care generează conflictele din apropierea așezărilor umane.
Până la publicarea motivării și a deciziei CCR, aplicarea noilor cote mărite pentru anul 2026 este suspendată de drept. În acest interval, autoritățile locale vor gestiona incidentele strict în baza limitelor și a legislației anterioare adoptării noului proiect.
