Președintele României, Nicușor Dan, este vizat de critici în spațiul public după declarații recente în care i-a luat apărarea directorului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. Criticile vizează menținerea acestuia în funcție de două decenii, statutul său militar, precum și informații referitoare la prezența sa în structurile de securitate înainte de 1989.
Conform unor opinii exprimate în spațiul public, susținerea lui Lucian Pahonțu contravine unor principii de guvernanță democratică. Principalele obiecții aduse conducerii actuale a SPP se referă la longevitatea în funcție, argumentându-se că mandatele extinse la conducerea unor instituții de forță cresc riscul de „capturare” a acestora de către grupuri de interese.
Un al doilea argument adus în discuție este necesitatea controlului civil asupra instituțiilor militarizate. Se subliniază că, potrivit cutumelor democratice, conducerea serviciilor de informații și protecție ar trebui asigurată de civili, pentru a garanta legitimitatea și posibilitatea tragerii la răspundere prin vot. Lucian Pahonțu, având statut de cadru militar, este considerat de critici nepotrivit pentru a asigura conducerea civilă recomandată a instituției.
O altă vulnerabilitate invocată în cazul directorului SPP este trecutul său. Informații publice, precum cele prezentate de publicația Recorder, indică faptul că acesta a făcut parte din trupele de securitate înainte de 1989 și aduc în discuție rolul său în evenimentele din decembrie 1989. Aceste elemente au generat solicitări privind retragerea sa din funcția publică, invocându-se rațiuni etice și de lustrație, chiar și în absența unui verdict oficial din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Comparații cu statele europene și apeluri la reformă
Situația din România este adesea pusă în contrast cu cea din alte state foste comuniste, precum Polonia, unde prezența în funcții publice a unor persoane asociate cu aparatul represiv anterior nu ar fi fost tolerată, în special după aderarea la structurile euroatlantice. Se ridică, de asemenea, problema menținerii serviciilor de informații românești în sistem militarizat, o particularitate în peisajul european.
În contextul marcării, anul viitor, a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, decizia președintelui Nicușor Dan de a-l susține pe directorul SPP a declanșat o dezbatere mai amplă despre necesitatea unei reforme profunde a sistemului de securitate și a comunității de informații. S-au exprimat așteptări ca șeful statului să inițieze numirea unor conduceri civile la Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) și să abordeze deficiențele înregistrate în gestionarea amenințărilor de securitate recente.
