Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a solicitat la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) de la Luxemburg modificarea statutului de specie strict protejată pentru ursul brun, argumentând necesitatea unui management al ursului brun adaptat realităților demografice din România. În timp ce autoritățile de la București invocă riscurile pentru siguranța publică și sectorul agricol, legislația națională care stabilește cote de prevenție este în prezent blocată la Curtea Constituțională, fiind contestată de președintele Nicușor Dan.
Discuțiile purtate de oficialul român la Luxemburg au vizat solicitarea unei abordări diferențiate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Tánczos Barna susține că densitatea populației de urs brun în România, estimată de autorități la peste 10.000 de exemplare, impune măsuri distincte față de alte state europene unde specia are o altă stare de conservare.
„Trebuie să continuăm discuțiile cu comisarul pe mediu pentru a vedea care sunt soluțiile la această problemă. România cere în mod expres să flexibilizăm aceste măsuri care vizează statutul de specie strict protejată în toată Uniunea Europeană, pentru că nu sunt la fel toate țările și nu este aceeași situație în Italia, în Spania și în România”, a declarat Tánczos Barna în cadrul reuniunii.
Argumentele invocate de Ministerul Agriculturii vizează direct sustenabilitatea exploatațiilor agricole și protecția cetățenilor. Potrivit oficialului, atacurile urșilor au depășit incidența incidentelor izolate, transformându-se într-o problemă de siguranță publică care necesită intervenții operative, nu doar măsuri de prevenție pe termen lung.
Disputa juridică privind cotele de intervenție
Demersul politic de la Bruxelles se desfășoară în paralel cu un blocaj legislativ pe plan intern. Parlamentul a adoptat în 2026 modificări legislative care permit extragerea a 859 de exemplare în scop preventiv și a 110 exemplare pentru intervenție imediată. Aceste cifre au generat un răspuns juridic imediat din partea președintelui Nicușor Dan, care a contestat actul normativ la Curtea Constituțională a României.
În sesizarea transmisă CCR, șeful statului invocă incompatibilitatea cotelor fixe de recoltare cu legislația europeană privind protecția speciilor și, în mod specific, cu Directiva Habitate. Argumentul central al contestației este că orice derogare de la statutul de specie strict protejată trebuie să fie strict justificată și nu poate îmbrăca forma unei cote naționale fixe, care ar putea fi considerată arbitrară.
Ministerul Mediului și susținătorii legislației actuale, inclusiv reprezentanți ai gestionării fondurilor cinegetice, menționează necesitatea intervenției rapide bazată pe următoarele coordonate tehnice:
-
Habituarea exemplarelor: Fenomenul prin care urșii pierd teama de prezența umană, factor corelat cu accesul facil la surse de hrană în localități.
-
Gradul de periculozitate: Evaluarea riscului direct asupra comunităților rurale, unde autoritățile susțin că procedurile actuale de relocare sunt insuficient de rapide.
-
Echilibrul de conservare: Susținătorii legislației afirmă că managementul activ, prin extragerea exemplarelor problematice, poate preveni conflictele și proteja, în final, populația de urs brun prin reducerea braconajului indus de starea de conflict.
