Partidul Social Democrat s-a aflat aproape permanent la guvernare după 1989, reușind să câștige repetat alegerile, în ciuda percepției publice privind vulnerabilitățile de integritate. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a publicat o analiză detaliată a acestui fenomen politic. Sub titlul „A fura, a împărți și a conduce”, jurnaliștii germani examinează mecanismele prin care PSD România își consolidează influența la nivel național. Articolul evidențiază trei factori principali: preluarea și menținerea infrastructurii administrative în provincie, controlul asupra fondurilor europene și alianțele conjuncturale din Parlament, care au culminat recent cu demiterea premierului Ilie Bolojan.
Articolul din presa germană îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în spațiul sud-est european, care explică avantajul istoric al social-democraților. Potrivit acestuia, la momentul prăbușirii regimului comunist, partidul a preluat infrastructura fostului aparat de stat, ceea ce i-a asigurat o poziție dominantă, în special în provincie.
În prezent, FAZ notează că forța electorală a formațiunii se bazează pe profilul său de „partid al primarilor”. Această structură administrativă oferă partidului o capacitate ridicată de mobilizare la vot, dar generează și vulnerabilități specifice. Publicația germană subliniază că aparatul de partid a direcționat constant, de-a lungul deceniilor, resurse publice către propria bază de susținători locali, menținând astfel loialitatea filialelor teritoriale.
Demiterea premierului Ilie Bolojan și convergența PSD-AUR
Analiza FAZ abordează direct evenimentele politice recente de la București, respectiv căderea guvernului pro-reforme condus de Ilie Bolojan. Potrivit istoricului Oliver Jens Schmitt, demiterea premierului a fost rezultatul unei acțiuni comune a PSD și AUR, motivată de intenția șefului Executivului de a opri practicile de distribuire discreționară a banilor publici.
Jurnaliștii germani observă că o alianță între un partid asumat de stânga moderată (PSD) și unul cu orientare naționalist-radicală (AUR) este susținută de realități ideologice din teritoriu. Argumentele prezentate de FAZ includ:
- Orientări comune la nivel de bază: Un număr semnificativ de membri și votanți social-democrați împărtășesc, potrivit analizei, viziuni antioccidentale similare cu cele promovate de AUR.
- Profilul naționalist-populist: Dincolo de afilierea formală la stânga europeană, partidul utilizează un discurs cu accente conservatoare, orientat către menținerea rețelelor clientelare.
- Interese pragmatice: Ascensiunea AUR pe fondul nemulțumirilor sociale oferă social-democraților un partener de vot în momentele în care reformele administrative amenință influența primarilor.
Raportarea la fondurile europene și reacția Bruxelles-ului
Cotidianul german analizează și paradoxul orientării externe a partidului. FAZ susține că poziționarea proeuropeană a liderilor PSD România este legată în mod direct de necesitatea atragerii de fonduri europene. Aceste resurse reprezintă o sursă vitală de finanțare pentru administrațiile locale, iar de la conducerea partidului se așteaptă menținerea mecanismului care permite accesul la acești bani, inclusiv la cei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Articolul ridică, de asemenea, problema susținerii pe care partidul o primește din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Răspunsul oferit de FAZ este unul matematic: delegația română asigură un număr considerabil de mandate în Parlamentul European, influențând greutatea decizională a PES.
Totuși, această situație generează reacții în plan european. Publicația germană îl citează pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, care critică lipsa de reacție a socialiștilor europeni „în fața alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni”. Acesta avertizează, totodată, că instabilitatea politică provocată de demiterea unui premier reformist riscă să blocheze următoarele tranșe financiare din PNRR, afectând direct dezvoltarea României.
