Într-o analiză recentă asupra actualului blocaj guvernamental, universitarul și eseistul Adrian Papahagi lansează acuzații dure la adresa formațiunilor care au generat căderea Executivului. Într-un tablou politic polarizat, analistul atribuie responsabilitatea crizei exclusiv axei PSD-AUR, în timp ce îl conturează pe Ilie Bolojan drept figura centrală a taberei occidentale și reformiste din România.
Potrivit lui Adrian Papahagi, responsabilitatea pentru instabilitatea politică aparține „exclusiv PSD și AUR, în această ordine”. Acesta critică dur strategia social-democraților care, deși au format o majoritate de conjunctură cu AUR pentru a da jos guvernul, au refuzat să își asume conducerea Executivului cu o nouă propunere de premier.
Analistul rezumă acțiunile liderilor PSD prin termenii: „trădare, lașitate, neasumare, iresponsabilitate”. El subliniază paradoxul negocierilor, punctând că pesediștii „au spus că vor să guverneze tot cu cei pe care îi înjuraseră, boicotaseră și trădaseră, adică cu PNL” și că „s-au codit să-și asume, prin liderul lor, șefia guvernului”.
În contrapartidă, decizia PNL și USR de a merge în opoziție este validată de Papahagi ca fiind una „corectă”. „Nu poți face reforme alături de PSD” și „nu poți guverna proeuropean cu AUR”, afirmă acesta, subliniind că retragerea formațiunilor de dreapta este un pas firesc în fața noii majorități ad-hoc.
Ilie Bolojan vs. liderii „partidei orientale”
Analiza radiografiază și principalii actori politici ai momentului, evidențiind o ascensiune a lui Ilie Bolojan în interiorul Partidului Național Liberal. Acesta este descris drept liderul validat al „partidei proeuropene și reformiste”.
„Și-a câștigat prin seriozitate, decență și o bună comunicare încrederea electoratului; a proiectat în PNL imaginea unui lider puternic”, notează Papahagi, adăugând că, dacă Bolojan va continua pe această linie în opoziție, „poate fi liderul unei noi majorități guvernamentale în 2028”.
La polul opus, liderii partidelor care au inițiat moțiunea sunt aspru criticați:
- Sorin Grindeanu (PSD) este catalogat în termeni duri drept „slab, ezitant, laș, incoerent”. Papahagi consideră că o eventuală revenire a sa ca premier l-ar uza total, fiind vulnerabil în fața facțiunilor interne din PSD.
- George Simion (AUR) este descris ca un „lider de fațadă”, care a pierdut competiția pe propriul segment electoral și care „nu reușește să fie lider nici în această criză, ci e în trena PSD, adică a partidului-sistem”.
Rolul președintelui Nicușor Dan și riscul jocurilor de culise
Un punct central al analizei este rolul președintelui Nicușor Dan. Deși Papahagi admite că șeful statului „își îndeplinește foarte atent rolul constituțional” și a acționat „regulamentar, imparțial și corect”, el atrage atenția asupra percepției publice.
„Trebuie să combată percepția publică [cum] că l-a sabotat pe Ilie Bolojan și că face jocuri subterane cu PSD”, scrie analistul, lansând un avertisment clar: „Dacă se va dovedi că a jucat cu PSD împotriva partidei reformiste, își va pierde orice credibilitate”.
În concluzie, Adrian Papahagi plasează această criză pe fondul unei fracturi mai profunde a societății românești, care se împarte între două tabere reale. „Partida occidentală” – care își dorește „reguli, stat de drept, capitalism, UE, libertate” – și „cea orientală” – caracterizată prin „tocmeală, corupție, asistențialism, jocuri cu Moscova […] autoritarism”.
Potrivit acestuia, miza perioadei următoare, dincolo de rezolvarea imediată a crizei, este modul în care axa reformistă va reuși să colaboreze. „Pe mine mă supără tensiunile și fractura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan […] Cred că puteau forma un excelent tandem reformist președinte-premier, pentru binele țării”, concluzionează Papahagi.
