Mandatul de parlamentar de Iași al fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, se apropie de un final formal, după ce a obțnut la alegeri un mandat de parlamentar prin voturile acordate de către ieșeni. Biroul Permanent Județean al PSD Iași a aprobat astăzi, într-o ședință extraordinară, solicitarea acestuia de transfer către filiala PSD Sector 2 București. Decizia redeschide discuția despre moralitatea reprezentării județului prin lideri „importați” de la centru și despre legătura reală dintre aleșii pe liste eligibile și comunitatea locală.
Plecarea lui Alexandru Rafila a fost validată aproape în unanimitate de conducerea județeană a PSD Iași, condusă de Bogdan Cojocaru. Destinația aleasă, Sectorul 2 din București, nu este întâmplătoare. Organizația este condusă în prezent de Rareș Hopincă, primarul sectorului, fiind una dintre cele mai active filiale ale social-democraților din Capitală. „Este o procedură în lucru la nivelul partidului, voi reveni ulterior cu informații, vă mulțumesc”, a spus Alexandru Rafila. Această reținere contrastează cu modul zgomotos în care a fost anunțată candidatura sa la Iași în 2024, fiind atunci impus direct de președintele partidului, Marcel Ciolacu, pe prima poziție la Camera Deputaților si promițând ieșenilor că se va ocupa de proiectele Iașului din zona sănătății.
Cazul Alexandru Rafila nu este unul izolat. Observăm un tipar al „parașutărilor” politice — lideri de la București care primesc locuri eligibile în Moldova pentru a-și securiza un mandat parlamentar, în detrimentul cadrelor locale. Nicolae Bănicioiu, de asemenea fost ministru al Sănătății, a fost impus pe listele de la Iași. În timpul mandatului său, prezența acestuia în județ a fost sporadică, fiind considerat de presă și de opoziție un parlamentar „invizibil” pentru interesele ieșenilor. Alexandru Rafila a ajuns pe liste pe ultima sută de metri. Deși funcția de ministru ar fi trebuit să fie un avantaj pentru proiectele de infrastructură medicală din Iași (precum Spitalul Regional de Urgență), legătura sa cu baza electorală locală a rămas apropae inexistentă pe tot parcursul mandatului.

Acest decalaj de prezență subliniază o problemă sistemică: atunci când un candidat nu are rădăcini în comunitate, mandatul devine mai degrabă o formalitate administrativă decât o misiune de reprezentare a intereselor regionale în Parlamentul României.