Fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, se află în centrul unui nou scandal administrativ, după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) a emis joi un raport de incompatibilitate și conflict de interese pe numele său. În replică, Greblă acuză o „răzbunare a sistemului”, legând decizia de declarațiile sale recente privind organizarea alegerilor, într-un moment în care integritatea instituțiilor electorale este monitorizată cu atenție.
Acuzațiile ANI: Funcții simultane și auto-majorări salariale
Raportul inspectorilor de integritate vizează perioada în care Toni Greblă a condus AEP, identificând două paliere de încălcare a legislației privind funcțiile publice:
- Incompatibilitatea funcțiilor: ANI susține că, în perioada martie 2023 – februarie 2025, Greblă a ocupat simultan funcția de președinte al Secției de drept privat a Consiliului Legislativ și pe cea de președinte al AEP. Conform legii, exercitarea concomitentă a două funcții de demnitate publică sau autoritate publică este interzisă.
- Conflictul de interese administrativ: În intervalul martie 2023 – septembrie 2024, în calitate de șef al AEP, acesta ar fi semnat trei ordine prin care și-a majorat propriul salariu, încălcând regimul juridic al conflictelor de interese care interzice demnitarilor să ia decizii de pe urma cărora beneficiază direct.
„O mizerie”: Argumentele apărării și teoria „atenționării”
Contactat de jurnaliști, Toni Greblă a respins categoric acuzațiile, catalogând demersul ANI drept o „șicană” politică. Acesta susține că activitatea sa la Consiliul Legislativ încetase de facto în momentul în care a devenit prefect al Capitalei, funcție pe care a ocupat-o înainte de numirea la AEP.
Principalele puncte ale apărării sale includ:
- Cronologia funcțiilor: Greblă afirmă că succesiunea funcțiilor (Prefect -> AEP) exclude exercitarea simultană a postului de la Consiliul Legislativ.
- Eroarea administrativă: Referitor la banii încasați în plus, acesta pasează responsabilitatea către fostul secretar general al AEP, susținând că a semnat ordinele primite „fără să se uite”, bazându-se pe buna credință a aparatului administrativ.
- Recuperarea prejudiciului: Fostul demnitar declară că sumele încasate necuvenit au fost deja returnate în urma controlului Curții de Conturi din 2024.
Un istoric marcat de controverse financiare
Acesta nu este primul incident care pune sub semnul întrebării gestionarea fondurilor la AEP sub mandatul lui Greblă. În august 2024, investigații jurnalistice (Snoop.ro) dezvăluiau că acesta încasase diurne și salarii peste pragul legal, aspect confirmat ulterior și de Curtea de Conturi.
Toni Greblă a anunțat că va ataca raportul ANI în instanță, solicitând de această dată și daune morale. Din punct de vedere juridic, o decizie definitivă de incompatibilitate atrage interdicția de a mai ocupa o funcție eligibilă timp de 3 ani.
