Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a explicat recent, în cadrul unui interviu acordat postului de radio Viva FM, viziunea sa asupra blocajelor rutiere care paralizează zilnic orașul. Declarațiile edilului scot la iveală un mod neobișnuit de a evalua eficiența traficului și anunță o strategie administrativă bazată pe restricții impuse șoferilor, justificată prin comparații cu metropolele occidentale.
Măsurătoarea din Podu Roș: mașinile circulă pentru că „pleacă de acolo”
Când a fost întrebat despre aglomerația din intersecția Podu Roș, un punct critic asumat de toți ieșenii, primarul a oferit o perspectivă care minimizează realitatea din teren. Mihai Chirica a precizat că tranzitează zona o dată pe zi, amintind că între 30.000 și 40.000 de mașini traversează intersecția în 24 de ore.
Modul în care edilul raportează funcționalitatea intersecției ignoră însă timpul efectiv petrecut în trafic. „Paradoxal, n-am găsit nicio mașină staționând. Toate, până la urmă, au plecat de acolo și s-au dus în drumul lor”, a declarat primarul.
Validarea unui flux rutier prin simplul fapt că mașinile reușesc, la un moment dat, să părăsească zona anulează complet discuția despre zecile de minute pierdute în coloană și despre poluarea generată de motoarele care funcționează pe loc. Faptul că intersecția din Podu Roș nu a devenit o parcare definitivă reprezintă o regulă fizică de bază, nu o dovadă a fluidizării circulației.
Infrastructura anilor ’90 și modelul restrictiv
Primarul recunoaște dificultățile majore din zone precum Bucium, Lețcani sau Ciurea. Explicația oferită se bazează pe o realitate statistică: județul Iași a ajuns la peste 298.000 de autoturisme înmatriculate, în timp ce infrastructura stradală a rămas aceeași ca înainte de anul 1990.
„Sunt zonele de calvar pentru că infrastructura a rămas identică cu cea din anii ’90, înainte de ’90. Parcul auto s-a înmulțit cu 5, cu 10 și uitați-vă că la nivelul județului Iași sunt înmatriculate peste 298.000 de mașini, autoturisme, nu vorbesc de cele care produc… și populația se pare că este în scădere, chiar dacă unii spun că este în creștere, nu știu care cum e, cam bancurile cu de la Erevan, e în România toată… dar, una peste alta, e foarte clar că infrastructura este total depășită de număr de mașini,” a declarat primarul.
În fața acestei disproporții evidente, soluția pe termen lung a municipalității nu se concentrează pe construirea accelerată de pasaje sau artere noi, ci pe limitarea utilizării autoturismului personal. Mihai Chirica a invocat exemplele unor orașe precum Milano, Anvers sau Stockholm, menționând că acolo autoritățile au ajuns să demoleze poduri rutiere pentru a crea zone pietonale.
Concluzia edilului trasează o direcție clară: „Problema traficului este prin agravarea modalității de utilizare abuzivă a infrastructurii. Cu cât devii mai restrictiv, cu atât traficul va fi mai bun”.
Această comparație cu Occidentul omite un context esențial. Orașele europene invocate au aplicat restricții dure pentru șoferi abia după ce au dezvoltat alternative de mobilitate majore: rețele de tren metropolitan, sisteme extinse de metrou și centuri ocolitoare complete. La Iași, varianta ocolitoare a rămas de zeci de ani la stadiul de promisiune guvernamentală, fapt recunoscut chiar de primar în timpul emisiunii.
Direcțiile actuale ale municipalității
Până la o eventuală extindere a infrastructurii mari, măsurile concrete aplicate de Primăria Iași pentru gestionarea traficului vizează intervenții de menținere și penalizare. Conform celor afirmate în interviu, administrația locală acționează pe următoarele coordonate:
- Ridicarea zilnică a autoturismelor parcate neregulamentar, care blochează domeniul public.
- Finanțarea și prioritizarea transportului public, care necesită un efort bugetar anual de 190 de milioane de lei.
- Continuarea investițiilor în modernizarea căilor de rulare pentru tramvaie, vizând înlocuirea macazurilor uzate și refacerea liniilor (cu un șantier viitor anunțat în zona Copou).
Administrația locală mizează asumat pe descurajarea traficului auto prin metode restrictive. Aplicarea acestei strategii riscă însă să sancționeze cetățenii atâta timp cât alternativele de mobilitate rapidă din Iași și din zona metropolitană rămân limitate.
