Acasă Politică Eugen Tomac, despre guvern: „Eu sunt optimist”. Calculele parlamentare care blochează drumul...

Eugen Tomac, despre guvern: „Eu sunt optimist”. Calculele parlamentare care blochează drumul spre Palatul Victoria

Foto: INQUAM Photos/Octav Ganea

Premierul desemnat se află într-un blocaj instituțional, iar probabilitatea pentru o învestire guvern Eugen Tomac în cursul săptămânii viitoare se reduce pe fondul retragerii sprijinului din partea principalelor formațiuni de dreapta. După finalizarea primelor runde de consultări oficiale cu liderii grupurilor din Parlament, realitatea cifrelor arată un deficit clar. În ciuda acestui impas matematic, premierul desemnat își menține o poziție publică încrezătoare.

„Eu sunt optimist. Sunt convins că vom găsi o soluţie pentru a debloca această situaţie, pentru că este şi interesul partidelor să avem un guvern învestit cât mai rapid”, a declarat Eugen Tomac, întrebat dacă intenționează să își depună mandatul înainte de votul din plen.

Pentru a fi învestit, orice nou guvern are nevoie de sprijinul a jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor, adică minimum 233 de voturi. Analizând structura legislativului la jumătatea lunii iunie 2026, obținerea acestei majorități de către Eugen Tomac este nerealizabilă fără un acord direct cu cel puțin două dintre marile partide.

Refuzul Partidului Național Liberal și reticența USR de a susține acest executiv au tranșat direcția negocierilor. Liberalii au comunicat public faptul că parlamentarii PNL nu vor participa la vot sau vor asigura doar prezența, argumentând că un cabinet fără o susținere parlamentară asumată nu poate implementa reforme.

Chiar și într-un scenariu teoretic favorabil, în care premierul desemnat ar obține voturi de la formațiuni cu agende opuse, numărul de mandate rămâne insuficient:

  • Dacă Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) ar vota favorabil, s-ar constitui un nucleu de bază.
  • Acestora ar trebui să li se alăture integral grupul Minorităților Naționale.
  • În plus, ar fi obligatorie mobilizarea grupurilor fragmentate: Uniți Pentru România (14 membri), POT, PACE-Întâi România (11 senatori) și parlamentarii neafiliați (15 deputați și 8 senatori).

Dacă toți acești aleși ar fi prezenți în plen și ar vota strict disciplinat, suma totală abia ar atinge pragul de 224 de voturi. Deficitul de 9 voturi face ca validarea guvernului să fie imposibilă fără aportul PNL sau USR.

Conștient de această situație, Eugen Tomac a confirmat că poartă discuții inclusiv cu parlamentari desprinși din formațiunile radicale: „Atât timp cât există oameni politici dispuşi să susţină obiectivele pe care mi le-am asumat, este obligaţia mea să îi ascult. Atât timp cât aceşti oameni au plecat din partide anti-occidentale şi sunt dispuşi să discute, eu sunt pregătit să îi ascult”.

Condițiile economice ale PSD și bariera deficitului bugetar

Deși partidele de dreapta s-au retras, la nivelul PSD s-a conturat decizia de a vota Cabinetul Tomac, însă doar cu respectarea unor condiții stricte. Social-democrații i-au înaintat premierului desemnat o listă de măsuri fiscale cu impact bugetar major, cerând renunțarea la politicile de austeritate.

Printre solicitările oficiale ale PSD se numără scăderea TVA la alimentele de bază și la medicamente, implementarea creșterii salariului minim de la 1 iulie 2026, indexarea pensiilor și triplarea bugetului pentru programul Rabla+. La finalul negocierilor de la sediul partidului, conducerea PSD s-a arătat mulțumită de reacția premierului desemnat. „Tomac a fost deschis la propunerile PSD. În mare parte le-a acceptat”, a declarat Sorin Grindeanu.

Acceptarea acestor condiții de către un guvern de tranziție se lovește, însă, de realitatea economică a țării. Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific, a explicat public că România nu are marja necesară pentru a implementa tăieri de taxe.

„Suntem cu deficitul bugetar la 6,2%, ținta pentru anul acesta, venind de la 9 și ceva la sută din PIB în 2024. Pentru a ajunge la 6,2% au fost luate mai multe pachete de ajustare care au inclus creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. De la 6,2% trebuie să mergem sub 3% din PIB. Să discutăm în momentul de față de reduceri de taxe mi se pare complet nepotrivit, pentru că nu ai spațiu bugetar să o faci”, a detaliat Ionuț Dumitru.

Exit mobile version