Jurnalistul Florin Negruțiu a publicat recent o analiză detaliată despre modul în care guvernul Bolojan funcționează fără o majoritate parlamentară. Potrivit acestuia, prelungirea instabilității la nivel central a modificat regulile jocului administrativ: „O criză politică dusă pe luni de zile nu mai e criză, devine normalitate”. Executivul minoritar profită de ieșirea de la guvernare a Partidului Social Democrat (PSD), eliminând negocierile de coaliție și apelând la o metodă indirectă de legiferare.
Premierul Ilie Bolojan a respins varianta unei demisii, explicând tranșant poziția sa: „Dacă aș pleca, nu s-ar rezolva problema”. Dincolo de blocajul aparent, jurnalistul Florin Negruțiu susține că această configurație guvernamentală minoritară îl avantajează direct pe șeful Executivului.
„Fără PSD, care să tragă frâna de mână, Guvernul lucrează mai bine. Lui Bolojan, care e un administrator foarte conservator, îi convine această situație în care miniștrii execută, nu stau la povești”, a explicat jurnalistul.
Pentru a depăși incapacitatea de a emite ordonanțe sau de a trece legi prin proceduri standard, cabinetul a adoptat metoda legiferării indirecte. Proiectele esențiale, inclusiv reformele stricte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt redactate de aparatul de lucru al Guvernului. Ulterior, acestea sunt trimise în Parlament și depuse ca inițiative legislative de către parlamentarii susținători. Analiza notează că, dacă agențiile internaționale de rating vor accepta acest provizorat ca pe o nouă normalitate, „s-ar putea ca Bolojan să mai rămână” în funcție o perioadă îndelungată.
Sorin Grindeanu și tactica retragerii PSD în opoziție
Analiza abordează și mișcările interne din PSD. Deși liderii teritoriali l-au propus „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, acesta a evitat preluarea mandatului. Negruțiu descrie nominalizarea ca pe un „cadou otrăvit al olguților”, menit să îl forțeze pe Grindeanu „să încaseze acest glonț pentru partid” și să deconteze o eventuală uzură electorală.
În consecință, Sorin Grindeanu și-a sabotat deliberat șansele de a coagula o majoritate. A organizat conferințe de presă multiple, uneori chiar și trei pe zi, în care a atacat frontal PNL, USR și AUR, tăind orice punte de negociere pentru propria învestire.
Deși partidul a anunțat rapid intrarea în opoziție, PSD își menține intactă influența. „Baronii ar putea să mârâie, dar interesul lor e să rămână la putere, nu neapărat la guvernare”, punctează Negruțiu. Formațiunea controlează în continuare aparatul de stat și mișcarea sindicală. Niciun angajat numit politic nu a fost demis. În plus, percepția unei relaxări în zona justiției îi permite liderului Marcel Ciolacu să se afișeze public, fără repercusiuni de imagine, cu persoane condamnate fugite din țară, precum Ionel Arsene.
Aglomerarea zonei de opoziție și impactul asupra partidului AUR
Trecerea oficială a social-democraților de cealaltă parte a baricadei guvernamentale strică planurile partidului AUR. Până în prezent, formațiunea condusă de George Simion a evitat participarea la guvernare, mizând pe atragerea exclusivă a nemulțumirii publice pe parcursul următorilor doi ani de opoziție solitară.
Odată cu prezența PSD în aceeași zonă a discursului anti-guvernamental, AUR pierde acest monopol. Jurnalistul anticipează că această aglomerare, alături de forța structurilor teritoriale vaste ale PSD, va tempera ascensiunea AUR în sondajele de opinie.
Un alt element care consolidează actuala criză politică este ritmul de lucru impus de președintele Nicușor Dan. Lipsa sa de reacție rapidă și refuzul de a forța termenele generează o nouă percepție asupra timpului politic. Șeful statului a transmis public un mesaj de temperare a așteptărilor: „Cu calm, vom trece și peste asta”.
Această abordare lentă estompează senzația de urgență. În absența unei presiuni de la Palatul Cotroceni pentru formarea rapidă a unei noi coaliții majoritare, cabinetul minoritar se bucură de timpul necesar pentru a-și continua activitatea curentă. Concluzia analizei lui Florin Negruțiu rezumă perfect această stare de fapt instituțională: „Şi-n fond, vorba ardeleanului, de ce atâta grabă?”.
