Decizia președintelui Nicușor Dan de a anula evenimentul dedicat Zilei Europei, programat pentru sâmbătă, a stârnit un val de reacții negative. Administrația prezidențială a invocat necesitatea gestionării crizei politice interne declanșate de căderea Guvernului Bolojan, însă mișcarea este percepută de mulți drept o eroare strategică majoră, mai ales în contextul în care, la doar câteva sute de kilometri distanță, Maia Sandu a transformat Chișinăul în centrul celebrărilor europene.
Contrastul evident: Chișinăul sărbătorește, Bucureștiul se izolează
În timp ce România traversează o perioadă de instabilitate politică, marcată de lipsa unui guvern cu puteri depline și o situație economică precară, Republica Moldova a ales să transmită un mesaj puternic de atașament față de valorile europene. Președintele Maia Sandu a primit-o pe Kaja Kallas, șefa diplomației UE, chiar în ajunul Zilei Europei. Pe 8 mai, a organizat un dialog cu tinerii despre viitorul Uniunii Europene, la care a participat și Kallas. Pe 9 mai, de Ziua Europei, Maia Sandu l-a primit pe Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, stat care deține Președinția Consiliului UE.

Această deschidere diplomatică a Chișinăului contrastează puternic cu decizia lui Nicușor Dan. Anularea evenimentului de la București, la care urma să participe Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost primită cu nemulțumire. Surse din mediul politic indică faptul că mulți invitați ar fi intenționat să boicoteze recepția, în semn de protest față de lipsa de reacție a președintelui în fața moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR.
Discursul lui Nicușor Dan: un ecou al retoricii suveraniste?
Decizia de a anula recepția a fost urmată, chiar de Ziua Europei, de un discurs al lui Nicușor Dan care a ridicat și mai multe semne de întrebare. La 76 de ani de la Declarația Schuman, actul fondator al Uniunii Europene, președintele României a lansat o serie de critici la adresa politicilor europene.
Nicușor Dan a acuzat Europa că „a acționat ideologic” și că a înlocuit dezbaterea cu „lozinci”. Mai mult, a susținut că Uniunea Europeană „și-a neglijat industria de apărare”, o acuzație care rezonează cu discursul lui Donald Trump privind contribuțiile statelor membre la securitatea europeană. De asemenea, a subliniat că România a fost, în anumite contexte, „slabă” în negocierile europene.
Elementele centrale ale discursului prezidențial:
- Acuzații de abordare „ideologică” din partea UE.
- Critici privind neglijarea industriei de apărare europene.
- Afirmația că România nu și-a apărat suficient interesele.
- Apel pentru un parteneriat cu Statele Unite, preluând o retorică similară cu cea a fostului președinte american Donald Trump.
O decizie cu impact asupra imaginii României
Anularea evenimentului de Ziua Europei, combinată cu discursul critic la adresa UE, ridică întrebări serioase privind direcția politicii externe a României. Într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări majore de securitate, coeziunea blocului comunitar este esențială. Rămâne de văzut cum vor fi percepute aceste mișcări la Bruxelles și ce impact vor avea asupra relațiilor României cu partenerii europeni, în special în comparație cu dinamica pozitivă pe care Republica Moldova o demonstrează pe plan extern.