Liderul liberal Ilie Bolojan a declarat vineri că Partidul Național Liberal (PNL) ia în calcul un plan de rezervă pentru situația în care Guvernul Tomac nu va obține votul de învestitură în Parlament. Într-o intervenție la postul public de radio, acesta a detaliat pașii procedurali pe care îi anticipează în zilele următoare, evitând însă să confirme direct dacă el va fi nominalizarea liberalilor pentru funcția de premier.
Conform liderului bihorean, mecanismul constituțional ar trebui să acorde prima șansă partidului cu cele mai multe mandate. Astfel, în condiții normale, Partidul Social Democrat (PSD) ar trebui să își revendice postul de prim-ministru.
Dacă președintele va încredința mandatul social-democraților, iar un cabinet PSD ar trece de votul Parlamentului, criza politică s-ar închide. În situația contrară, liberalii sunt pregătiți să intervină cu propria propunere.
Opțiunile de pe masa președintelui și răspunderea asumată de PNL
Liderul liberal a subliniat că decizia privind viitorul premier aparține președintelui și forurilor de conducere ale partidelor. Întrebat specific dacă numele său este vehiculat la Cotroceni pentru preluarea Executivului, Ilie Bolojan a reiterat că orice hotărâre va fi luată în interiorul biroului de conducere al PNL.
„PNL nu va fugi de răspundere, așa cum nu a făcut-o nici în vara anului trecut”, a precizat Bolojan, făcând referire la istoricul recent al partidului privind asumarea guvernării în perioade de instabilitate.
Dincolo de posibilele nominalizări, declarațiile sale trasează o linie clară privind strategia pe termen scurt: așteptarea deznodământului din Parlament și respectarea ierarhiei dictate de ponderea legislativă a fiecărui partid. Înainte de testul din Parlament, Ilie Bolojan a lansat o radiografie severă asupra șanselor reale de funcționare ale cabinetului propus în prezent. El a afirmat că formula actuală pornește cu un handicap major din cauza lipsei unei susțineri politice solide.
„Oalele sparte se vor sparge în capul Guvernului Tomac”, a avertizat liderul PNL. Potrivit analizei sale, executivul propus de Eugen Tomac ar fi, în practică, mai slab și mai vulnerabil decât un guvern minoritar asumat oficial.
Această slăbiciune derivă din necesitatea de a negocia constant, pentru fiecare proiect de lege, sprijinul unor formațiuni cu agende complet divergente, reducând capacitatea Guvernului de a implementa reforme sau de a gestiona deficitele.
Un punct central al intervenției lui Ilie Bolojan a vizat politicile economice discutate în spațiul public în ultimele zile, în special pachetele de măsuri solicitate de alte partide în schimbul votului de învestitură.
„Nu creați așteptări pe care nu le puteți onora”, a transmis Bolojan clasei politice. Liderul liberal a explicat că promisiunile privind măriri de salarii fără acoperire reală sau scutirile fiscale aplicate fără a avea bani la buget vor genera rapid nemulțumiri majore în rândul cetățenilor.
Avertismentul vine în contextul în care datele macroeconomice oficiale indică o marjă de manevră extrem de limitată. România funcționează cu o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul în curs, procent care necesită măsuri de consolidare fiscală, nu de relaxare. Deși inflația a crescut la 10,9%, estimările arată o posibilă temperare spre 5% la finalul verii, cu condiția menținerii unei discipline stricte a cheltuielilor publice.
