Deputatul liberal Ionel Bogdan a reacționat vineri, 17 iulie 2026, în urma noii hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la întreruperea cursului prescripției în România. Reprezentantul PNL subliniază că decizia CJUE privind prescripția reprezintă un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat de statul român, atrăgând atenția asupra legăturii directe dintre respectarea normelor comunitare de către instanțele naționale și protejarea fondurilor europene.
Poziția Partidului Național Liberal vine în contextul în care hotărârea CJUE (cunoscută în spațiul juridic drept decizia „Lin II”) repune pe tapet conflictul de interpretare dintre instanțele naționale și normele europene. Liberalii susțin că problemele semnalate de instanța de la Luxemburg necesită o abordare responsabilă din partea aparatului de stat.
„Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pe care România nu își poate permite să îl ignore. Dincolo de implicațiile juridice, hotărârea CJUE ridică semne de întrebare serioase privind modul în care este asigurată alinierea la dreptul european și protejarea fondurilor europene alocate României”, a transmis deputatul Ionel Bogdan în comunicarea oficială.
Potrivit acestuia, prioritatea o reprezintă aplicarea unitară a normelor, dincolo de simpla existență a acestora în legislație. „România are nevoie de o justiție independentă, predictibilă și pe deplin aliniată standardelor europene nu doar la nivelul legislației, ci și la nivelul aplicării ei. Credibilitatea sistemului judiciar este parte a credibilității României în Uniunea Europeană”, a completat reprezentantul PNL.
Contextul juridic: Dosarele închise și conflictul cu deciziile CCR
Pentru a înțelege ramificațiile declarațiilor politice, trebuie analizat istoricul acestui blocaj juridic. Decizia CJUE privind prescripția a fost solicitată de instanțele românești pentru a clarifica modul în care trebuie aplicate hotărârile Curții Constituționale a României (CCR) din 2018 și 2022.
Concret, CCR a stabilit că, între anii 2014 și 2022, România nu a avut o lege predictibilă care să reglementeze întreruperea prescripției răspunderii penale. Aplicarea acestei decizii a generat o situație sistemică în care mii de dosare aflate pe rolul instanțelor din România – inclusiv dosare complexe de corupție, evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene – au fost închise ca urmare a expirării termenului în care statul îi mai putea trage la răspundere pe inculpați.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a intervenit în baza principiului preeminenței dreptului european. Judecătorii de la Luxemburg au statuat că instanțele naționale sunt obligate să lase neaplicate deciziile CCR dacă acestea creează un risc de impunitate sistemică în cazurile care vizează fraude grave ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Avertismentul lansat de Ionel Bogdan cu privire la „protejarea fondurilor europene” are la bază mecanismul strict de condiționalitate instituit de Comisia Europeană. Bruxelles-ul leagă în mod direct plata fondurilor de coeziune și a tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de respectarea principiilor statului de drept.
În situația în care Comisia Europeană constată că sistemul judiciar din România este incapabil să sancționeze fraudele cu fonduri comunitare din cauza unor reglementări interne referitoare la prescripție, există riscul activării clauzelor de blocare a finanțărilor. Astfel, o problemă strict juridică se poate transforma într-un deficit bugetar major pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare locală.
