Războiul rece dintre palatele administrative ale Iașului a intrat într-o nouă etapă, de data aceasta pe un subiect extrem de sensibil: infrastructura de sănătate. Primarul Mihai Chirica intenționează să folosească dreptul de preemțiune al municipalității pentru a achiziționa clădirile Maternității „Elena Doamna”, o mișcare care blochează direct un demers similar inițiat de peste un an de Consiliul Județean (CJ), condus de colegul său de partid, Costel Alexe. Deși, teoretic, ambii lideri împart aceeași siglă politică, între cei doi lideri politici există o rivalitate tăcută și o ruptură tot mai adâncă, iar în acest context primarul Chirica își folosește forța adminnistrativă pentru a-și șicana adversarul intern.
O nouă „ctitorie” pe lista promisiunilor neonorate
După ce a „rezolvat” definitiv problema traficului sufocant, a ridicat Sala Polivalentă și a tăiat panglica noului stadion municipal – evident, într-un registru pur ironic, toate acestea fiind restanțe majore și promisiuni neonorate după 12 ani de administrație – edilul-șef și-a găsit o nouă misiune istorică: salvarea Maternității „Elena Doamna”.
Într-un moment în care CJ Iași depune eforturi financiare pentru a prelua complexul, primarul a ieșit la rampă: „Valoarea complexului, 2,5 – 3 milioane de euro, nu este o presiune mare asupra bugetului. Putem aduce complexul în patrimoniul public al Iașiului”, a declarat Mihai Chirica, anunțând că va consulta consilierii locali pentru exercitarea dreptului de preemțiune.
Cifrele tranzacției și blocajul Consiliului Județean
Pentru a înțelege miza, trebuie să privim datele din dosarul de retrocedare. Fundația Caritatea a intrat în posesia complexului în vara anului 2022, printr-o decizie a Comisiei Speciale de Retrocedare, iar în 2024 a demarat procesul de vânzare.
Consiliul Județean Iași, instituție care are deja spitalele în subordine, a adoptat o hotărâre pentru a cumpăra proprietatea și a aprobat chiar contractarea unui credit bancar masiv pentru a acoperi aceste cheltuieli de capital. Costel Alexe și-a justificat demersul prin necesitatea modernizării: „Vrem să facem investiții pentru a avea standarde europene”.
Totuși, negocierile dintre CJ și Fundația Caritatea s-au împotmolit. Potrivit documentelor oficiale consultate de Ora de Iași, detaliile tranzacției arată astfel:
- Prețul solicitat: De la o evaluare inițială de 2,15 milioane de euro, proprietarul a ridicat pretențiile la 2,7 milioane de euro, sumă comunicată printr-o nouă ofertă în martie 2026.
- Proprietatea: 8.337 metri pătrați de teren într-o zonă ultracentrală a Iașului (strada Elena Doamna nr. 49).
- Patrimoniul construit: 14 clădiri, cel mai vechi imobil datând din anul 1841.
- Restricții legale: Complexul trebuie să își mențină funcțiunea medicală (de interes public) timp de 10 ani de la momentul deciziei de retrocedare, adică obligatoriu până în vara anului 2032.
Istoricul muzeelor moarte: de ce demersul pare o simplă șicană administrativă
Există un motiv serios pentru a privi intenția primariei cu scepticism. De ce ar dori Primăria Iași un complex spitalicesc cu 14 clădiri monument, când administrația locală nu este în stare să gestioneze patrimoniul pe care deja îl deține? Datele arată că interesul subit pentru „Elena Doamna” este doar o șicană administrativă la adresa lui Costel Alexe, demonstrată de un istoric bogat în eșecuri imobiliare și culturale:
- Muzeul Copiilor (Casa Buicliu) – O fumigenă de 10 milioane de lei: Evacuată în 2017, clădirea monument din Păcurari a fost predată Ateneului Național în 2019, cu o estimare de reabilitare de 5 milioane de lei. Șapte ani mai târziu, în 2026, costurile s-au dublat la 10 milioane de lei, clădirea se degradează vizibil, iar finanțarea este zero. Tot ce s-a produs a fost un PUZ (2023), o autorizație de construire (2025), randări și machete. Marius Gherman, directorul interimar al Ateneului, a recunoscut recent că „nu au fost apeluri deschise la care să putem aplica” pentru fonduri.
- Casa Callimachi și iluzia Centenarului: La sfârșitul anului 2017, Primăria a plătit aproape 1 milion de euro (3,7 milioane lei fără TVA) pe fostul sediu PNȚCD de pe Cuza Vodă, promițând un fastuos „Muzeu al Centenarului”. Centenarul a trecut demult, iar imobilul a rămas o clădire goală, abandonată și fără personal de specialitate, demonstrând o achiziție făcută din impuls, fără o strategie reală.
- Muzeul Municipal (Casa Burchi-Zmeu): Deși reabilitat cu 12,6 milioane de lei (fonduri europene), muzeul nu a primit niciodată un buget de achiziții pentru a-și constitui un patrimoniu propriu. Fără o viziune clară, a ajuns un simplu spațiu de depozitare sau gazdă pentru expoziții de împrumut (inclusiv utilaje de la compania de transport public), funcționând la un nivel de avarie, departe de standardele unui muzeu modern.
Când municipalitatea nu găsește finanțare pentru a reabilita o casă de 342 mp (Casa Buicliu) și transformă achiziții de un milion de euro în clădiri fantomă (Casa Callimachi), promisiunea de a prelua, reabilita și moderniza 14 clădiri spitalicești ridică semne majore de întrebare asupra bunelor intenții ale Executivului.
Sindromul Fortus: Răzbunarea administrativă pe zeci de hectare
Pentru a înțelege pe deplin cum administrația se transformă în teren de reglare a conturilor, trebuie privit un alt eșec monumental alimentat de Primăria Iași: platforma Fortus.
Consiliul Județean se află pe ultima sută de metri a unui proces demarat la începutul anului 2022 pentru preluarea a 61 de hectare din fosta platformă industrială, dorind să creeze facilități reale pentru investitori. După ani de tergiversări, cu sprijin guvernamental și acorduri de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), totul s-a blocat fix la ușa Primăriei Iași.
Motivul? Unul pur birocratic, transformat în armă politică. Ultimul pas înaintea emiterii Hotărârii de Guvern pentru transfer necesită o simplă adresă din partea Primăriei, sub semnătura arhitectului-șef, care să ateste că două anexe minore s-au autodemolat, permițând astfel radierea lor din cartea funciară. Lipsa acestei hârtii ține în șah zeci de hectare destinate dezvoltării județului, într-un episod clar de răzbunare administrativă din partea primarului.
Nonsensul este dublat de ipocrizie. Primăria Iași deține deja în vecinătate, încă din 2017, peste 27 de hectare de teren la Fortus. Deși inițial administrațiile anunțaseră un pompos „parteneriat comun” pentru regenerarea urbană a zonei, pactul a fost rupt. În timp ce blochează CJ-ul, municipalitatea a reușit pe propriul teren o „performanță” uluitoare: a concesionat 6,2 hectare către un operator economic (domeniul panificației) și a promis, vag, că pe restul spațiului va amenaja… un parc. Nici urmă de parc industrial sau de viziune economică integrată.
Singurătatea primarului: o majoritate de conjunctură
Dincolo de discursul administrativ, substratul este unul profund politic. Pentru ca Primăria să își exercite dreptul de preemțiune pentru Maternitatea „Elena Doamna” și să continue gherila cu Consiliul Județean, Mihai Chirica are nevoie de votul favorabil al Consiliului Local.
Aici intervine o nouă problemă majoră pentru primar. Surse politice din interiorul PNL au confirmat pentru Ora de Iași că aleșii liberali din Consiliul Local nu vor susține inițiativa primarului. Această decizie marchează o nouă și severă ruptură între organizația PNL și administrația Chirica, lăsându-l pe acesta tot mai izolat în propriul partid.
În acest context de frondă internă, pentru a-și trece decizia prin Consiliul Local, primarul este forțat să caute o majoritate de conjunctură. Singura lui șansă matematică este să negocieze o susținere din partea PSD, AUR și a micii fracțiuni de consilieri PNL care i-au rămas încă loiali.
Rămâne de văzut dacă orgoliile politice vor transforma Maternitatea „Elena Doamna” și activele Fortus în simple instrumente de șantaj administrativ sau dacă Iașul va reuși, în al doisprezecelea ceas, să prioritizeze dezvoltarea reală, indiferent de cine semnează cecul final.
