PSD Iași îl acuză pe Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, de lipsa investițiilor. Cum răspunde liberalul și cine are dreptate

Disputa politică pe tema fondurilor atrase pentru investiții la Consiliul Județean Iași se intensifică odată cu publicarea recentelor date de către Ministerul Finanțelor. În timp ce președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, acuză actuala conducere liberală de incompetență și de o clasare rușinoasă la coada clasamentului național, președintele instituției, Costel Alexe, respinge acuzațiile. Documentele oficiale ale administrației județene, care detaliază portofoliul de proiecte aferent perioadei 2020-2026, arată o listă de obiective aflate în diverse stadii de implementare sau evaluare.

Cifrele prezentate de Opoziție privind absorbția de fonduri europene Iași

Liderul social-democrat Bogdan Cojocaru a lansat un atac direct la adresa conducerii Consiliului Județean, bazându-se pe un raport elaborat de Ministerul Finanțelor. Potrivit datelor invocate de PSD, județul Iași ocupă ultimele locuri la nivel național în privința sumelor efectiv atrase pentru dezvoltare.

Liderul PSD a detaliat aceste cifre într-o declarație publică, formulând acuzații directe la adresa actualei conduceri a instituției: „Penelistul Alexe nu a reușit să aducă la Iași fonduri europene, dar nici fonduri guvernamentale importante. Datele au fost prezentate de către Ministerul de Finanțe și plasează Iașul pe ultimele locuri în ceea ce privește atragerea de fonduri pentru investiții publice în județ”. Cojocaru subliniază că, în actualul mandat, administrația a reușit să aducă doar 634 de lei pe cap de locuitor din fonduri europene. Pentru a oferi perspectivă, el a comparat performanța Iașului cu cea a județului Bistrița-Năsăud, care a raportat venituri de aproape 2.800 de lei per locuitor. Situația prezentată de social-democrați indică un tipar similar și în cazul fondurilor guvernamentale. În perioada 2016-2024, sumele atrase prin programe naționale s-au ridicat la 428 de lei per locuitor în Iași. Alte administrații județene din regiunea Moldovei figurează cu cifre superioare în raportul menționat: 746 de lei per locuitor în Vaslui, 735 de lei în Neamț și 1.372 de lei în Vrancea.

Reprezentanții PSD susțin că aceste discrepanțe majore nu sunt generate de poziționarea geografică, ci indică o lipsă de capacitate administrativă și o incapacitate de a implementa proiecte majore de infrastructură sau sănătate. Acuzația principală este că actualul președinte s-a limitat la gestionarea proiectelor începute în mandatul anterior (2016-2020), dând ca exemplu Centura ușoară de ocolire a municipiului Iași, lucrare încă nefinalizată.

Situația oficială a proiectelor CJ Iași: Ce arată documentele instituției

Pentru a oferi o imagine completă asupra situației, redacția OradeIași.ro a analizat lista proiectelor derulate de CJ Iași pentru perioada 2020-2026. Datele tehnice arată că instituția are în portofoliu investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Regional Nord-Est și programe transfrontaliere, aflate în stadii de evaluare, pre-contractare sau execuție.

Din analiza documentelor, reies următoarele proiecte majore gestionate în prezent:

• • Modernizarea educației: Proiectul privind dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar are o valoare masivă de peste 99,6 milioane de lei. Finanțat prin PNRR, proiectul are deja contractul semnat cu Ministerul Educației și se află în implementare.
  • Infrastructura spitalicească: Consiliul Județean are în evaluare proiectul de reabilitare a Corpului C1 de la Maternitatea „Cuza Vodă” (valoare de 18,4 milioane lei) și proiectul pentru consolidarea structurală a Pavilionului 7 din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” (15,6 milioane lei). Ambele vizează fonduri prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat.
  • Unități medico-sociale: Eficientizarea energetică a Unității Medico-Sociale Răducăneni a trecut de faza inițială și se află în pre-contractare prin Programul Regional Nord-Est, având o alocare de aproximativ 19,9 milioane de lei.
  • Dezvoltare transfrontalieră: Prin programul Interreg NEXT România – Republica Moldova, județul Iași are în evaluare proiecte de prevenire a riscurilor rutiere și de monitorizare a calității aerului, cu o valoare cumulată de peste 7,4 milioane de lei.
  • Promovare turistică: Proiectul VISIT IAȘI, structurat pentru a crește vizibilitatea Organizației de Management al Destinației (OMD), așteaptă evaluarea pentru o finanțare de 1,1 milioane lei prin PNRR.
• 

Poziția administrației județene. Răspunsul lui Costel Alexe

În fața criticilor referitoare la cifrele scăzute privind execuția bugetară per capita, conducerea liberală a Consiliului Județean oferă o explicație care ține de mecanismul birocratic al fondurilor europene. Președintele Costel Alexe susține că datele Ministerului Finanțelor reflectă decontările efective făcute până în acest moment, nu valoarea totală a portofoliului de proiecte scrise și depuse spre finanțare în ultimii ani.

Într-o declarație referitoare la strategia de dezvoltare a județului, Costel Alexe a punctat că prioritatea administrației a fost scrierea de noi cereri de finanțare pentru a valorifica axele deschise recent, precum PNRR:

„Am preluat o administrație în care multe documentații tehnice lipseau sau trebuiau refăcute din temelii. Efortul aparatului de specialitate din Consiliul Județean s-a concentrat în acești ani pe elaborarea de proiecte noi, mature, adaptate cerințelor aspre ale PNRR și ale noului exercițiu financiar european. Cifrele decontărilor de astăzi reflectă lipsa de viziune din trecut. Portofoliul actual, care include zeci de milioane de euro pentru dotarea școlilor, consolidarea spitalelor și eficiență energetică, se află acum în etapele de contractare și implementare. Rezultatele acestor finanțări atrase se vor vedea concret în calitatea serviciilor publice din județul Iași.”

Diferența dintre banii contractați și banii decontați

Pentru a înțelege corect aceste statistici, este necesară o clarificare tehnică. Indicatorul „lei atrași per locuitor” măsurat de Ministerul Finanțelor se referă la execuția de casă, adică la facturile deja plătite și decontate de la Uniunea Europeană sau Guvern în conturile Consiliului Județean.

Acest indicator tinde să fie scăzut la începutul unui nou ciclu de finanțare europeană, perioadă în care autoritățile depun proiectele, trec prin fazele de evaluare și semnează contractele, așa cum reiese din documentul intern al CJ Iași. Faza de execuție a lucrărilor și, implicit, decontarea masivă a fondurilor au loc abia în a doua jumătate a ciclului de finanțare.