În contextul blocajului politic de la București, formarea noului executiv condus de Adrian Veștea depinde de o aritmetică parlamentară care include formațiunile cu discurs radical. Activistul civic Radu Hossu a publicat duminică o analiză a negocierilor actuale, subliniind că validarea Guvernului Veștea în Parlament este imposibilă fără sprijinul partidelor suveraniste și avertizând asupra riscurilor pe care această alianță de conjunctură le prezintă pentru reformele economice și atragerea fondurilor europene.
Situația politică actuală arată o susținere asumată din partea PSD pentru cabinetul propus de Adrian Veștea, în timp ce PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota acest guvern. Această configurație matematică transformă voturile neafiliaților și ale partidelor considerate extremiste în elemente decisive pentru învestitură.
Potrivit datelor prezentate de Radu Hossu, structura noului executiv ar include persoane care au mai deținut funcții ministeriale, fiind vehiculate nume precum Sorin Cîmpeanu la Ministerul Apărării, Monica Anisie la Ministerul Educației, alături de Marian Neacșu și Alina Gorghiu în funcțiile de vicepremieri. Dincolo de aceste nominalizări, activistul atrage atenția asupra bazei reale de susținere a cabinetului în Parlament.
„Indiferent de ceea ce va face AUR, Guvernul Veștea nu poate trece fără extremiștii care au făcut sau încă fac parte din SOS și POT sau ticăloși ca Ponta”, a declarat Radu Hossu, argumentând că refuzul partidelor tradiționale de dreapta face ca negocierile cu zona radicală să fie obligatorii pentru premierul desemnat.
Cordonul sanitar și responsabilitatea politică
Un punct central al analizei îl reprezintă legitimarea formațiunilor cu agendă anti-europeană sau pro-rusă la masa deciziilor guvernamentale. Până în prezent, partidele democratice și-au asumat, cel puțin declarativ, menținerea unui „cordon sanitar” care să izoleze politic aceste grupări.
Hossu susține că acceptarea sprijinului parlamentar din partea acestor aleși invalidează această practică, transferând responsabilitatea către instituția prezidențială.
„Dacă trece Guvernul Veștea cu ajutorul AUR, pentru că nu are cum altfel, atunci Nicușor Dan este responsabil pentru distrugerea cordonului sanitar împotriva extremiștilor, făcându-i esențiali pe toți (SOS, POT, PACE și AUR) în învestirea guvernului lui”, a subliniat activistul. Acesta a adăugat că parlamentarii cu viziuni asumate pro-ruse „vor fi primit ceva la negocieri din partea trimisului Președintelui României”, în schimbul votului lor favorabil.
Cea de-a treia temă abordată vizează direcția economică a țării și capacitatea noului guvern de a implementa reformele cerute de Comisia Europeană. Condiționalitățile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) impun măsuri de consolidare fiscală, pe care PSD, partid creditat cu 14%-17% intenție de vot, ar fi reticent să le susțină din rațiuni electorale.
Radu Hossu avertizează că lipsa unor decidenți politici dispuși să își asume costul electoral al reformelor – precum Dragoș Pîslaru sau Ilie Bolojan – va duce la blocarea banilor europeni și la o potențială raportare falsă a datelor macroeconomice.
„Dacă Guvernul Veștea ar face reformele și ar avea grijă și de deficit, ar continua în mare parte politica de austeritate a lui Bolojan, deci ar pierde din popularitate. Deci nu vor face reformele, nu vor continua austeritatea și undeva vor trebui să mintă contabil pentru a raporta deficit în scădere și creștere economică. Au făcut grecii așa ceva timp de mulți ani și au fost salvați de la faliment de Troika. Pe noi nu ne mai salvează nimeni”, a explicat acesta.
Mai mult, eșecul absorbției fondurilor PNRR ar putea fi justificat printr-o schimbare de discurs la nivel guvernamental. „Deci dacă vedeți cumva «Europa pune prea mare presiune pe noi» sau «Europa exagerează cu reformele» […] să știți că ne transformăm ușor-ușor într-o țară eurosceptică, de unde doar AUR va avea de câștigat”, a concluzionat Hossu.
