Încercarea de formare a unui guvern continuă să genereze reacții contondente în spațiul public, pe fondul negocierilor atipice purtate pentru obținerea unei majorități parlamentare. Radu Ștefăniță a lansat un atac public la adresa premierului desemnat și a președintelui Nicușor Dan, criticând decizia de a solicita votul de învestitură în lipsa unei coaliții asumate oficial de partidele din blocul democratic.
Într-o declarație publică recentă, Radu Ștefăniță contestă legitimitatea demersului politic actual, subliniind că Eugen Tomac se îndreaptă spre Parlament fără o susținere asumată clar, bazându-se doar pe negocieri condiționate.
Redăm integral poziția exprimată de acesta cu privire la criza politică și rolul șefului statului:
„Cu toate că nu este oficial susținut de niciun partid parlamentar, exprimând un posibil sprijin condiționat PSD și promovând un fals guvern de uniune națională POT, Eugen Tomac ramâne în continuare pe drumul penibilității, urmând să meargă în Parlament pentru vot. Cele două partide semi-susținătoare fiind unul al cleptocraților care au distrus România în ultimii ani, celălalt aripa extremă a suveranismului prorurs georgist. Niciodată în 37 de ani nu a fost un astfel de parcurs nedemocratic, nelegitim și nedorit. De mână cu președintele Nicușor Dan, asistăm la o sfidare a Constituției, a votului electorilor și a bunului-simț elementar. Nu o să iasă, dar cât de jos am ajuns.”
Prin această intervenție, Ștefăniță indică o responsabilitate directă a președintelui Nicușor Dan în menținerea premierului desemnat pe poziție, considerând strategia celor doi o ignorare a voinței exprimate la urne.
Declarațiile lui Radu Ștefăniță vin în contextul în care premierul desemnat a confirmat public intenția de a merge până la capăt cu votul în Parlament, arătându-se optimist în privința șanselor sale.
În prezent, arhitectura viitorului guvern depinde de negocierile purtate cu PSD, formațiune care a înaintat o listă lungă de condiții economice pentru a acorda votul de încredere. Printre cerințele social-democraților se numără renunțarea la politicile de austeritate, scăderea TVA la alimente și indexarea pensiilor, măsuri considerate imposibil de aplicat în prezent de către specialiștii economici, având în vedere deficitul bugetar de 6,2% din PIB.
