O posibilă alianță PSD AUR în Parlamentul României generează reacții ferme în spațiul public. Scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu a publicat o analiză a acțiunilor politice comune din ultimele două săptămâni, acuzând o coordonare directă între cele două partide în decizii cu impact național major.
Acesta atrage atenția asupra sincronizării voturilor din Parlament cu anumite solicitări venite dinspre structurile locale ale partidului AUR. Analiza sa se concentrează pe efectele legislative și pe riscurile formării unei viitoare majorități guvernamentale.
În expunerea sa, Radu Vancu inventariază două acțiuni politice majore desfășurate recent. Primul punct vizează demiterea executivului, acțiune în care voturile social-democraților s-au suprapus cu cele ale formațiunii conduse de George Simion.
Al doilea punct, pe care autorul îl consideră de o gravitate excepțională, este legat de modificarea legislației care condamnă extremismul. Radu Vancu precizează direct: „[PSD] s-a aliat cu extrema dreaptă AUR & a avizat favorabil alături de ea un proiect de anulare a legilor antifasciste”.
Pentru context, legislația antifascistă din România (fundamentată pe OUG 31/2002, cu modificările ulterioare) interzice explicit organizațiile de extremă dreapta, utilizarea simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe și cultul persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și omenirii. Această legislație reprezintă o condiție de bază a tratatelor europene semnate de România.
Conform observațiilor scriitorului, colaborarea parlamentară a vizat următoarele direcții:
- Coagularea unei majorități pentru înlăturarea unui guvern pro-european.
- Susținerea comună, în comisiile de specialitate din Senat, a unor inițiative de relaxare sau anulare a prevederilor antifasciste.
Cazul Institutului „Elie Wiesel” și sincronizarea politică
Analiza punctează un al treilea element, desfășurat la nivel local, dar cu implicații naționale. Filiala din Balotești a partidului AUR a înaintat recent o solicitare oficială pentru desființarea Institutuluia Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost înființat în anul 2005, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România. Crearea și susținerea acestui institut au reprezentat un punct central în eforturile diplomatice ale României de a-și asuma propriul trecut, un pas obligatoriu care a facilitat integrarea țării în structurile NATO și UE.
Sincronizarea acestor evenimente este aspectul pe care Radu Vancu îl consideră cel mai periculos. Faptul că în zilele în care se cere desființarea Institutului „Elie Wiesel”, în Parlament se votează favorabil pentru anularea legilor antifasciste de către o majoritate conjuncturală, indică un curent politic coordonat, nu o coincidență izolată.
Scriitorul concluzionează cu un avertisment clar privind viitorul: imaginea acestor voturi comune este proiecția exactă a modului în care ar arăta România sub o guvernare oficializată între cele două partide. Afirmația sa, conform căreia lucrurile vor arăta „mult mai rău” imediat după preluarea puterii, se bazează pe precedentele istorice din regiune.
Statistica și istoria recentă a Europei Centrale și de Est arată că guvernele care tolerează sau încurajează revizionismul istoric și extremismul se confruntă rapid cu o dublă criză. Pe plan extern, are loc o izolare diplomatică (activarea mecanismelor de sancționare ale UE). Pe plan intern, efectul imediat este retragerea capitalului străin. Investitorii caută predictibilitate juridică, iar anularea unor legi fundamentale care condamnă fascismul transmite un mesaj de instabilitate cronică.
