România se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică majoră, împlinindu-se 110 zile de când țara este condusă de un guvern cu atribuții restrânse. De asemenea, au trecut peste două luni de la ultima propunere eșuată pentru funcția de prim-ministru, iar procesul de desemnare a unui nou șef al Executivului este momentan blocat, președintele Nicușor Dan refuzând să avanseze o nouă nominalizare fără garanția unei majorități parlamentare clare.
Criza politică a debutat pe 5 mai 2026, moment în care Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. Această acțiune a fost inițiată de Partidul Social Democrat (PSD), care a părăsit coaliția de guvernare, documentul fiind adoptat în Parlament cu sprijinul voturilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
După căderea Guvernului Bolojan, tentativele președintelui Nicușor Dan de a forma un nou executiv s-au soldat cu eșecuri în Legislativ. Prima propunere, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină susținerea necesară în Parlament. Ulterior, desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier a fost respinsă la vot în ședința comună a Parlamentului din 22 iunie 2026. Nominalizarea lui Veștea, realizată fără consultarea prealabilă a Partidului Național Liberal (PNL) și susținută de PSD, a generat tensiuni între liberali și șeful statului.
Condițiile președintelui și pozițiile partidelor
De la respingerea Cabinetului Veștea, de acum 62 de zile, președintele Nicușor Dan nu a mai făcut nicio nominalizare pentru Palatul Victoria. Conform strategiei anunțate, șeful statului a condiționat o nouă desemnare de prezentarea unei majorități parlamentare asumată prin semnătură de către formațiunile politice, cu scopul de a evita parcurgerea automată a pașilor procedurali care ar putea declanșa alegeri anticipate prin dizolvarea Parlamentului.
În prezent, există două propuneri avansate de partide pentru funcția de prim-ministru: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus de o alianță ad-hoc formată din PNL, USR și UDMR. Pe scena politică, AUR menține solicitarea organizării de alegeri anticipate și a declarat că nu va acorda votul de învestitură niciunui guvern din care nu face parte, în timp ce UDMR a indicat posibilitatea de a susține un executiv condus de PSD.
În paralel cu criza guvernamentală, decizii recente ale justiției și Curții Constituționale a României (CCR) au vizat principalele partide politice, incluzând suspendarea unor hotărâri ale congresului PNL, anularea unor decizii ale Guvernului Bolojan și validarea unui amendament susținut de PSD și AUR care a dus la pierderea mandatului primarului USR al Timișoarei, Dominic Fritz. Lipsa unui guvern cu puteri depline limitează capacitatea decizională a statului, executivul interimar neputând emite ordonanțe de urgență sau iniția proiecte legislative majore, aspecte care afectează implementarea reformelor, gestionarea PNRR și procedurile de rectificare bugetară.
