Susținerea lui Nicușor în online, PRAF în urma moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR. Dacă în perioada campaniei electorale paginile de socializare ale actualului șef al statului erau dominate de mesaje de susținere, datele din ultimele două săptămâni de ore arată o inversare clară a sentimentului public. Această reacție vine cu precădere din partea propriului electorat, nemulțumit de lipsa de intervenție fermă în această criză politică și de decizia de a-l propune pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
Pentru a înțelege dimensiunea fracturii de comunicare dintre președinție și societatea civilă, o analiză a interacțiunilor de pe pagina oficială de Facebook a președintelui oferă date clare. Postarea care cuprinde primele declarații de după moțiunea de cenzură reflectă o respingere cantitativă a mesajului său de „echidistanță”.
Conform datelor extrase din statistica oficială a paginii, distribuția reacțiilor indică o majoritate covârșitoare a sentimentului negativ și ironic:
-
Reacții de tip „Haha” (ironie/derâdere): 6.000 de interacțiuni.
-
Reacții de tip „Angry” (furie): 3.900 de interacțiuni.
-
Aprecieri standard („Like”): Doar 3.100 de interacțiuni.
-
Alte reacții: 475 de tip „Sad” (tristețe) și 167 de tip „Wow” (uimire).
Matematic, reacțiile negative și ironice depășesc de peste trei ori numărul aprecierilor pozitive, un indicator direct al faptului că apelul la „calm” al președintelui nu a rezonat cu așteptările bazei sale electorale.
Vocea cetățenilor: Ce reproșează susținătorii deciziilor de la Cotroceni
Dincolo de cifrele reci, secțiunea de comentarii ilustrează exact motivele care au generat această schimbare de atitudine. Nemulțumirile nu sunt formulate de adversari politici tradiționali, ci de cetățeni care l-au votat și susținut în stradă. Comentariile cu cel mai mare număr de aprecieri reliefează un sentiment de abandon în fața partidelor vechi.
Cel mai vizibil comentariu, care a strâns rapid peste 1.700 de aprecieri, aparține utilizatorului Ionuț Vlad și sintetizează reproșul generației active civic:
„Din postura de politician, nu aveam nicio așteptare de la dvs, v-am avut suficient primar la capitală, cât să îmi fac o idee. Din punct de vedere uman, așteptam ceva mai mult, după ani de societate civilă alături de oameni cu adevărat valoroși. Cetățenii au nevoie să vadă în funcții publice oameni poate stângaci, dar care apără niște valori sănătoase. Stingeți lumina în România celor care mai sperau la ceva, după ultimii ani de dezamăgiri, din generația celor care au înghețat prin Piața Victoriei, exact oamenii care mai țin țara asta într-un echilibru precar. Ați avut milioane de voturi în spate, puteați să rămâneți în istorie ca un președinte curajos, în schimb, veți rămâne ca unul care nu se va mai putea uita în ochii oamenilor decenți, pe stradă.”
Un alt palier al criticilor vizează relația cu fostul premier. Utilizatorul Ioan Boboc a atras 1.000 de aprecieri punctând direct transferul de capital politic:
„Bolojan, omul datorită căruia ai ajuns președinte / Bolojan, omul care ar fi ajuns președinte dacă candida.”
Propunerea lui Eugen Tomac premier alimentează tensiunile
Peste această nemulțumire generală s-a suprapus nominalizarea lui Eugen Tomac premier, o decizie care a contrariat susținătorii care așteptau instalarea unui cabinet de specialiști independenți. Reacțiile utilizatorilor subliniază o neconcordanță între profilul președintelui și profilul candidatului desemnat.
„De ce? Ce treabă are Tomac cu tehnocrația???”
În același registru de incertitudine, utilizatoarea Elena Rădulescu (peste 650 de aprecieri) notează:
„Sper că e doar o mișcare la plesneală… și următoarea să fie șah mat. Cred că e acest gen de mișcare. Altfel, nu are niciun sens. Absolut niciun sens dle Președinte.”
În paralel cu vocile cetățenilor, formatorii de opinie care s-au implicat în campania prezidențială și-au retras public sprijinul. Muzicianul Tudor Chirilă l-a catalogat pe șeful statului drept „primul pesedist al țării”, în timp ce activiști precum Radu Hossu au concluzionat că președintele „ia decizia pe care PSD o vrea”.
Din punct de vedere al analizei de comunicare, situația actuală arată o vulnerabilizare a mandatului prezidențial la nivel public. Chiar și în grupurile dedicate („Nicușor Dan Președintele României!” cu 77.000 de membri), subiectul principal a devenit susținerea liderului PNL, Ilie Bolojan. Modul în care Administrația Prezidențială va gestiona următoarele nominalizări guvernamentale va determina dacă această pierdere de capital online este un șoc de moment sau o fractură definitivă de propriul electorat.
