Proiectul construirii noului Institut Medical de Boli Cardiovasculare de la Iași, pe un amplasament pus la dispoziție de Primăria Miroslava, a devenit centrul unei dispute politice între administrația județeană liberală și reprezentanții Partidului Social Democrat. Excluderea unității medicale de la Miroslava de pe lista finanțărilor prin PNRR a generat acuzații reciproce privind costurile supraevaluate, decizii arbitrare în minister și calitatea actului medical din spitalele ieșene.
În timp ce Consiliul Județean reclamă o tăiere politică a fondurilor, reprezentanții PSD au lansat un contraatac mediatic, acuzând administrația locală de incompetență și de umflarea bugetelor.
Cum a fost eliminat de la finanțare proiectul spitalului de la Miroslava
Proiectul asumat de Consiliul Județean Iași, în parteneriat cu Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare, prevede o investiție masivă pentru deservirea pacienților din regiunea Moldovei. Complexul ar urma să aibă o suprafață de 90.000 de metri pătrați, 5 etaje, 500 de paturi, un heliport și un buncăr.
Președintele CJ Iași, Costel Alexe, a acuzat public fosta conducere a Ministerului Sănătății de blocarea intenționată a proiectului. Potrivit acestuia, investiția a fost eliminată de pe lista finanțărilor naționale printr-o decizie arbitrară luată de Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, și Alexandru Rogobete, fost secretar de stat.
Situația a ajuns și în Parlament, unde deputatul PNL Alexandru Muraru a înaintat o interpelare oficială. Parlamentarul a reclamat un tratament discriminatoriu la adresa locuitorilor din regiunea Moldovei, subliniind că proiectul a fost scos de la finanțare pe criterii politice, fiind o inițiativă a administrației liberale.
Dincolo de disputa politică, reprezentanții comunității medicale atrag atenția asupra necesității urgente a investiției. Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași, profesorul Grigore Tinică, a declarat că infrastructura actuală este depășită, iar dezvoltarea medicinei performante este limitată de lipsa spațiului, nu de lipsa medicilor.
Contraatacul politic: Afirmațiile lui Alexandru Rogobete, contrazise de date oficiale și schițe tehnice
În replică la acuzațiile conducerii Consiliului Județean, fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete, a publicat un mesaj video în care transferă întreaga responsabilitate a eșecului către administrația liberală. Acesta a susținut că proiectul a fost respins strict din cauza prețurilor supraevaluate și a adus în discuție tragedia de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”, acuzând lipsa chiuvetelor din secția ATI ca fiind cauza decesului a șapte pacienți.
”Înainte de a spune adevărul oamenilor am și eu o întrebare: ați pus chiuvetele în secția de ATI la Spitalul de Copii, unde anul trecut au murit de infecții nosocomiale 7 copii nou-născuți? Domnul Alexe face ceea ce face și stăpânul lui politic. Minte cu nerușinare. Cu ce au greșit ieșenii și moldovenii ca în mandatul PSD, Iașul și Moldova să nu beneficieze de un Institut Regional de Medicină Cardiovasculară, așa cum beneficiază cei din sud sau cei din Ardeal? Oameni buni, de 5 ori mai mult era prețul pe metru pătrat la Iași, decât prețul pentru Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu Mureș. Cel de la Târgu Mureș, care era între niște limite normale de preț calculate pe metrul pătrat, s-a semnat și este finalizat”, a transmis Rogobete într-un video pe rețeaua socială Facebook.
Referitor la infrastructura sanitară de la Spitalul „Sfânta Maria”, afirmațiile fostului secretar de stat sunt contrazise direct de documentația tehnică a unității medicale. Președintele CJ Iași, Costel Alexe, a prezentat public planul etajului 3, unde funcționează secția ATI, demonstrând că fiecare salon și cabinet medical dispune de grupuri sanitare dotate cu chiuvete. Acestea au fost avizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) atât în faza DALI, cât și la eliberarea autorizației de funcționare.
„Consiliul Județean este doar autoritatea tutelară care sprijină financiar modernizarea infrastructurii medicale. De actul medical se ocupă echipa medicală, sub supervizarea Inspecției Sanitare și a Direcției de Sănătate Publică. (…) Consiliul Județean Iași nu tolerează nerespectarea procedurilor medicale și principiul «lasă că merge și așa»”, a declarat Costel Alexe, subliniind că responsabilitatea respectării protocoalelor igienico-sanitare aparține exclusiv conducerii și personalului din spital.
Acuzația principală lansată de Rogobete – conform căreia prețul solicitat la Iași ar fi fost „de 5 ori mai mare” decât la Târgu Mureș – este infirmată de lista oficială publicată chiar de Ministerul Sănătății. Conform datelor guvernamentale, proiectul pentru Institutul de Boli Cardiovasculare Iași figura cu un buget total revizuit de 532,7 milioane de lei (ușor peste 100 de milioane de euro).
Această sumă a încadrat proiectul ieșean în baremul cel mai favorabil al normelor PNRR, care asigură o finanțare de 95% pentru obiectivele evaluate la sub 150 de milioane de euro (comparativ cu acoperirea de doar 60% pentru proiectele de peste 300 de milioane de euro).
O simplă analiză a investițiilor aprobate la nivel național demontează teza costurilor exagerate de la Iași. Pe lista celor 27 de obiective câștigătoare figurează unități cu valori similare sau net superioare celei cerute pentru Institutul de la Miroslava. Cel mai scump proiect aprobat este noul sediu al Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț, evaluat la 1,4 miliarde de lei (unde administrația locală trebuie să acopere o cofinanțare uriașă de 400 de milioane de lei). Un alt exemplu este viitorul sediu al Spitalului de Urgență al MAI, evaluat la 1 miliard de lei. Totodată, proiecte cu bugete perfect comparabile cu cel al Iașului au primit finanțare în județe precum Arad, Timiș, Bihor (Oradea), Hunedoara și Constanța.
Transformarea unei investiții vitale pentru pacienții din regiunea Moldovei într-un simplu instrument de dispută politică arată cum deciziile de la centru ignoră necesitățile reale din teritoriu.
„Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava ar fi putut fi construit. Aveam un proiect matur, complet, dar finanțarea ne-a fost tăiată din pix, de Alexandru Rafila, pe vreme aceea Ministru al Sănătății, și Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății.Iașul merita să aibă un spital al inimii și am atras în nenumărate rânduri atenția asupra urgenței și necesității acestui institut, nu doar pentru județul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru Republica Moldova ”, a concluzionat președintele CJ Iași.
