Un infarct la tineri sau la pacienții de vârstă mijlocie pare un eveniment medical brusc, însă realitatea clinică arată că acesta reprezintă punctul final al unui proces degenerativ început cu decenii în urmă. Medicul Mihail Pautov explică faptul că atacurile de cord care apar la 45 sau 50 de ani au la bază o boală tăcută, care se instalează încă din perioada de maximă vitalitate fizică. Absența manifestărilor clinice în stadiile incipiente transformă această afecțiune într-o problemă majoră de sănătate publică, primul semn clar al bolii fiind adesea chiar blocajul fatal.
Cercetările anatomopatologice contrazic direct impresia de sănătate absolută pe care o au persoanele aflate la începutul vieții adulte. Studii internaționale efectuate pe pacienți tineri, cu vârste între 15 și 34 de ani, care și-au pierdut viața în accidente rutiere, au demonstrat o realitate medicală severă. Medicii legiști au identificat depuneri vizibile de grăsime pe pereții interiori ai arterelor în corpuri care, până în momentul accidentului, funcționau perfect.
Aceste leziuni vasculare primare apar încă din copilărie și se consolidează masiv în intervalul 20-30 de ani. Procesul poartă denumirea de ateroscleroză și implică îngustarea progresivă a calibrului vaselor de sânge. Dr. Mihail Pautov recurge la o explicație mecanică pentru a ilustra fenomenul: arterele sunt conductele care asigură fluxul de sânge oxigenat către mușchiul cardiac și creier.
Sub presiunea unor factori precum fumatul, hipertensiunea arterială și un colesterol mărit, lipidele se acumulează pe pereții arteriali, formând un strat similar depunerilor de calcar dintr-o instalație sanitară.
Mecanismul blocajului vascular și statisticile mortalității
Placa de aterom, formată din colesterol, calciu și alte substanțe celulare, se dezvoltă în tăcere pe parcursul a 20 sau 30 de ani. Infarctul miocardic se produce în momentul în care această placă instabilă se fisurează, declanșând formarea rapidă a unui cheag de sânge (tromb) care oprește complet irigarea inimii.
La nivel național, ignorarea acestui mecanism lent de degradare vasculară produce efecte devastatoare. Conform datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică, boli cardiovasculare rămân cauza principală de deces în România, generând anual peste 50% din totalul mortalității. Această incidență menține țara noastră în topul negativ european, o consecință directă a lipsei de prevenție timpurie și a expunerii prelungite la factori de risc netratați.
Partea constructivă a diagnosticului de ateroscleroză este evoluția sa extrem de lentă, care oferă pacientului o fereastră de zeci de ani pentru a interveni. Specialiștii subliniază că traiectoria bolii poate fi modificată radical prin controlul strict al tensiunii arteriale și al fracțiunii LDL a colesterolului (colesterolul „rău”).
Renunțarea la consumul de tutun și adoptarea unui program constant de efort fizic sunt primele linii de apărare. Atunci când schimbarea stilului de viață nu generează scăderea valorilor lipidice, protocoalele cardiologice impun medicația. Dr. Pautov atrage atenția asupra statinelor, medicamente menite să inhibe producția de colesterol în ficat. Deși reprezintă un standard de aur în cardiologie la nivel global, în România aceste pastile sunt adesea evitate din cauza unor temeri nejustificate științific privind efectele adverse.
