O echipă internațională de cercetători, condusă de specialiști de la Universitatea din Queensland (Australia), a publicat recent noi date privind corelația dintre alimentație și funcția imunitară. Studiul demonstrează că tipul de grăsimi consumate zilnic influențează direct capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile virale și de a recunoaște celulele canceroase. Într-un context de sănătate publică marcat de o creștere a afecțiunilor cronice și oncologice, datele indică faptul că ajustarea profilului lipidic din dietă ar putea juca un rol determinat în eficiența terapiilor medicale moderne.
Pentru a explica impactul alimentației, cercetarea coordonată de prof. Yu Di de la Fraser Institute s-a concentrat pe analiza limfocitelor T. Aceste celule albe reprezintă o componentă centrală a sistemului imunitar adaptativ, având rolul de a identifica și distruge agenții patogeni și celulele maligne.
În timpul activității lor de apărare, celulele T sunt expuse „stresului oxidativ” – un proces biochimic prin care moleculele reactive de oxigen pot deteriora structurile celulare, ducând la moartea prematură a limfocitelor. Rezultatele studiului arată că rezistența limfocitelor T la acest stres este condiționată de compoziția lipidică a membranelor lor, care, la rândul ei, este influențată de aportul alimentar.
Datele analizate evidențiază următoarele reacții ale metabolismului lipidic celular:
- Creșterea rezistenței: O dietă cu un procent mai ridicat de acizi grași mononesaturați (MUFA) contribuie la creșterea viabilității celulelor T în fața stresului oxidativ, permițându-le să funcționeze mai eficient pentru o perioadă mai lungă.
- Sensibilitatea celulară: Un aport disproporționat de acizi grași polinesaturați (PUFA), în lipsa unui echilibru cu grăsimile mononesaturate, poate reduce această rezistență imunitară, deși acizii PUFA au alte beneficii dovedite pentru sănătate.
Clasificarea grăsimilor și aplicabilitatea în alimentația zilnică
Aceste date au o aplicabilitate directă în stabilirea unui regim nutrițional optim. Specialiștii subliniază importanța diferențierii tipurilor de lipide consumate:
- Surse de grăsimi mononesaturate (MUFA): Conform studiului, acestea ar trebui să dețină o pondere semnificativă în aportul zilnic de lipide. Sursele principale includ uleiul de măsline, avocado, măslinele și majoritatea tipurilor de nuci.
- Surse de grăsimi polinesaturate (PUFA): Sunt necesare pentru alte funcții ale organismului, însă consumul lor trebuie echilibrat. Se regăsesc în peștele gras, soia și anumite uleiuri vegetale (precum cel de floarea-soarelui, predominant în consumul intern din România).
- Grăsimile saturate: Regăsite frecvent în produsele de origine animală și în alimentele ultra-procesate, acestea rămân asociate cu un risc cardiovascular ridicat și trebuie consumate cu moderație, conform ghidurilor medicale în vigoare.
Profesorul Yu Di subliniază că obiceiurile alimentare pot modula direct răspunsul organismului la intervențiile medicale. Din perspectivă clinică, o dietă bogată în grăsimi mononesaturate ar putea îmbunătăți răspunsul imun la administrarea vaccinurilor. Mai important, în domeniul oncologic, eficiența tratamentelor bazate pe imunoterapie – care utilizează propriile celule T ale pacientului pentru a ataca tumorile – ar putea fi condiționată sau potențată de profilul lipidic al pacientului în perioada tratamentului.
Deși raportul optim exact între grăsimile mononesaturate și cele polinesaturate necesită cercetări clinice suplimentare, concluziile actuale susțin beneficiile dietei mediteraneene.
Acest model alimentar, caracterizat printr-un aport ridicat de ulei de măsline (sursă principală de MUFA), legume, nuci și pește, este corelat statistic cu o funcție imunitară superioară și o incidență mai redusă a bolilor cronice. Pentru populația din România, caracterizată printr-un consum ridicat de grăsimi saturate și uleiuri polinesaturate, adoptarea treptată a acestui echilibru lipidic reprezintă o recomandare fundamentată științific pentru managementul sănătății pe termen lung.
