Într-o eră digitală în care terapiile neverificate și informațiile pseudo-medicale se propagă cu o viteză alarmantă, platformele de social media devin adesea un teren vulnerabil pentru sănătatea publică. Un studiu de caz privind combaterea acestui fenomen vine, însă, tot din spațiul virtual, direct din centrul universitar ieșean. Mourad Karami, un student internațional înmatriculat la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, și-a transformat conturile de socializare într-un instrument de educație sanitară, reușind să strângă o comunitate de peste 150.000 de urmăritori în jurul medicinei bazate pe dovezi.
Propagarea informațiilor false în domeniul medical nu reprezintă o noutate, însă algoritmii rețelelor sociale au amplificat exponențial acest risc. O teorie antivaccinistă sau un tratament fără fundament științific pot ajunge la zeci de mii de utilizatori înainte de a fi trecute prin filtrul specialiștilor. Acesta este și contextul în care campanii de conștientizare la nivel național, precum inițiativa „Stai sigur pe net” derulată în această perioadă de Radio România, atrag public atenția asupra pericolelor la care sunt expuși copiii și tinerii în mediul online. Totuși, educația instituțională necesită adesea o contraofensivă informațională chiar pe platformele preferate de noua generație, livrată într-un format accesibil.
De la cursurile din Iași, la o audiență internațională
Originar din Maroc, Mourad Karami studiază în anul I la secția cu predare în limba franceză din cadrul UMF Iași, o instituție pe care, conform propriilor declarații, a ales-o pentru rigoarea academică și deschiderea internațională. Dincolo de pregătirea teoretică din amfiteatre, el a decis să își asume un rol activ în spațiul public digital începând cu luna iunie 2024.

O componentă importantă a mesajului promovat de viitorul medic este distincția necesară dintre simplii formatori de opinie („influenceri”) și adevăratele modele din domeniul sănătății. Karami atrage atenția că numărul mare de urmăritori vine cu o responsabilitate proporțională, mai ales când subiectul abordat influențează decizii medicale.
Pe termen lung, studentul marocan își propune să obțină titlul de medic specialist, vizând menținerea unei legături active între practica medicală clinică și comunicarea digitală. Cazul său demonstrează că, deși rețelele sociale accelerează răspândirea dezinformării, aceeași infrastructură tehnologică poate fi utilizată eficient pentru educație sanitară, condiția de bază fiind respectarea rigorii științifice.
Sursă foto: UMF Iași