Exodul tinerilor din regiunea Moldovei către vestul țării sau spre Europa Occidentală nu este motivat exclusiv de nivelul salarial, ci de absența unei perspective clare pe termen lung. Pentru a asigura o dezvoltare economică în Iași capabilă să rețină forța de muncă înalt calificată, regiunea trebuie să depășească două vulnerabilități structurale majore: izolarea rutieră și instabilitatea geopolitică. Aceste aspecte au reprezentat tema centrală a unei dezbateri recente din studioul VIVA FM, în cadrul podcastului „Moldova vrea autostradă”.
Piața muncii din estul României se confruntă cu un deficit de retenție a specialiștilor. Discuția din spațiul public a fost setată de o radiografie directă a nevoilor reale ale tinerilor aflați la început de carieră.
„Ce îi lipsește cel mai mult unui tânăr bine pregătit din regiunea Moldovei să nu mai plece la București, să nu mai plece la Cluj, să nu plece către vestul Europei?”, a punctat realizatorul emisiunii VIVA FM, Daniel Mătăsaru, subliniind că decizia relocării implică un calcul mai complex decât simpla remunerație: „E vorba de salarii, e vorba de proiecte, e vorba de infrastructură, e vorba de companii mari, e vorba de încredere într-un viitor mai bun pentru el și familia lui?”.
În domenii competitive precum IT-ul sau ingineria, decalajele salariale între Iași și restul țării s-au estompat semnificativ în ultimii ani. Nemulțumirile vizează, în realitate, calitatea ecosistemului de afaceri. Specialiștii caută o prezență solidă a companiilor de producție cu valoare adăugată mare și o piață care să le ofere oportunitatea de a lucra la inovații cu impact internațional.
„Între ciocan și nicovală”: barierele fizice și psihologice ale regiunii
Răspunzând acestor provocări, Alex Maftei, innovation manager în cadrul companiei tehnologice multinaționale Aumovio, a subliniat că stagnarea regiunii este cauzată de un cumul de factori care descurajează atât investitorii strategici, cât și angajații de top.
„Cum spui și tu, este vorba de perspectivă. Noi aici suntem, pot s-o numesc, între ciocan și nicovală. Avem Carpații de o parte, avem de partea cealaltă anumite evenimente care se petrec în acest moment”, a declarat Alex Maftei.
Declarația ilustrează cu exactitate dubla izolare a Iașului. Pe de o parte, o infrastructură rutieră Iași slab dezvoltată (absența Autostrăzii A8 și stadiul actual al A7) limitează drastic fluxurile logistice și crește costurile de export pentru mediul de afaceri. Pe de altă parte, războiul din Ucraina a transformat granița de est a României într-o zonă percepută ca fiind de risc, descurajând investițiile străine directe pe termen mediu și lung.
Impactul acestor crize suprapuse asupra deciziilor de afaceri a fost chestionat și de realizatorul emisiunii: „Te simți în nesiguranță pentru că dincolo de Prut există un potențial de risc pentru România?”. Innovation manager-ul a confirmat provocarea pentru noii investitori: „Încerc să mă gândesc din viziunea unui antreprenor și a unei companii care vrea să vină și să investească foarte mulți bani în zonă. Este un risc.”
Cum se poate transforma Iașul în hub regional pentru reconstrucție
În ciuda acestor blocaje curente, depășirea izolării fizice și stabilizarea situației de securitate ar putea recalibra complet rolul economic al județului Iași, oferindu-i un avantaj competitiv uriaș în următorul deceniu.
„Dacă reușim să trecem atât peste Carpați, cât să se rezolve și situația de peste Prut, să zicem, și mai departe, Iașul ar deveni un hub foarte puternic pentru regiunea asta, pentru că am fi mult mai conectați pentru ceea ce ar urma în materie de reconstrucție și inovare”, a explicat Alex Maftei.
Consolidarea poziției de Iașul ca hub regional depinde strict de capacitatea administrației, a universităților și a mediului de afaceri de a atrage și de a se implica în proiecte sau fonduri europene destinate reconstrucției.
