Decizia procurorilor DIICOT de a institui sechestru asigurător pe vila din Mogoșoaia aparținând fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, a declanșat un val de campanii neoficiale de strângere de fonduri pe rețelele sociale. Sub pretextul salvării politicianului de la o pretinsă evacuare, mai mulți utilizatori solicită donații în conturi personale, demers catalogat în spațiul public drept o potențială escrocherie care exploatează emoția susținătorilor acestuia, potrivit unei analize publicate de Sibiu100.ro.
Conform datelor oficiale, măsura sechestrului a fost dispusă pe 24 septembrie într-un dosar în care Călin Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune, prejudiciul estimat depășind 1,1 milioane de euro. Contrar narativelor alarmiste promovate online, care sugerează că politicianul ar fi rămas fără adăpost pentru a justifica solicitarea de bani, măsura juridică înscrisă în Cartea Funciară reprezintă strict o interdicție de a înstrăina imobilul. Jurnalista Loredana Diacu, citată de sursa menționată, subliniază că Georgescu nu a fost evacuat și are în continuare dreptul de a locui în reședința respectivă.
Mecanism netransparent de colectare a banilor
Pe platforme precum TikTok și pe grupuri private de socializare, circulă apeluri video în care diverse persoane, afișând uneori tricouri cu imaginea lui Georgescu, cer sprijin financiar din partea cetățenilor de rând. Potrivit avertismentelor lansate de pagina civică Piața Victoriei și preluate de presă, mecanismul de colectare este complet lipsit de transparență. Donatorilor nu li se pune la dispoziție contul unei fundații sau al unei case de avocatură, ci li se cere să contacteze inițiatorii campaniilor prin mesaje private. Acolo, acestora le sunt furnizate conturi personale, aplicații de transfer rapid (precum Revolut) sau li se direcționează banii prin diverși intermediari. Nu există nicio confirmare din partea familiei politicianului privind asumarea oficială a unei astfel de „chete”.
Lipsa oricărei fiscalizări și a garanțiilor privind destinația fondurilor ridică suspiciuni majore de fraudă. Specialiștii avertizează că astfel de apeluri mizează pe lipsa de verificare din partea publicului țintă, de multe ori format din persoane pensionare sau cu venituri modeste, care trimit sume de bani fără a cere chitanțe. Modul de operare este asemănat cu schemele infracționale clasice de tipul metodei „Accidentul”, existând ipoteza ca rețele specializate în fraude cibernetice să profite de contextul judiciar pentru a obține foloase financiare directe de pe urma susținătorilor.
