„Dacă îl întreb, nu-i bag idei în cap?” Ce arată studiile despre discuțiile cu copiii aflați în suferință, după al treilea caz de suicid din județul Iași în 15 luni

O elevă de 13 ani din Iași a murit prin suicid la mijlocul acestei săptămâni, iar anchetatorii au confirmat împrejurările decesului. Este al treilea caz în ultimele 15 luni în județul Iași în care un copil de vârstă gimnazială moare prin suicid. În toate cele trei situații, apropiații au descris copii activi, implicați la școală, care nu lăsaseră să se vadă ce trăiau.

Eleva era în clasa a VII-a la școala gimnazială ”D.A. Sturdza” din Iași, din cartierul Frumoasa. Participa la clubul de lectură, la teatru și la cor și obținuse anul trecut un premiu la un concurs județean. Directoarea școlii a declarat că nimic din comportamentul ei nu indica o problemă. În clasa elevei, profesorul consilier a început activități de sprijin pentru colegii ei.

Aceeași întrebare revine după fiecare caz: cum pot părinții, profesorii și colegii să observe o suferință pe care un copil nu o spune? Răspunsurile de mai jos vin din datele Organizației Mondiale a Sănătății, din studii publicate în reviste științifice și din ghidurile institutelor de sănătate mintală.

Primul caz a avut loc în iunie 2025. O adolescentă de 16 ani, care tocmai terminase clasa a VIII-a cu media 8,43, a murit în perioada Evaluării Naționale. Participase cu puțin timp înainte la festivitatea de premiere și făcea parte din grupul folcloric al școlii.

Al doilea caz este din august 2026. Un adolescent de 14 ani, descris de apropiați ca un elev foarte bun, cu planuri de viitor, a fost găsit mort acasă. Ancheta este în desfășurare.

Cele trei cazuri au un numitor comun: niciunul dintre copii nu dăduse semne pe care cei din jur să le fi recunoscut ca alarmante. Specialiștii în prevenția suicidului explică de ce această situație este frecventă și ce se poate face totuși.

Ce spun cifrele

OMS descrie cauzele suicidului ca multiple, cu factori sociali, culturali, biologici, psihologici și de mediu care se adună de-a lungul vieții. Un singur eveniment, cum ar fi un examen, o ceartă sau o notă proastă, explică rareori singur un astfel de gest. Salvați Copiii leagă o parte din problemele emoționale observate la copii de mediul online: cyberbullying, conținut ilegal și șantaj. Jumătate dintre copiii din studiile organizației petrec peste șase ore pe zi online.

 Semnalele care merită atenție

Institutul Național de Sănătate Mintală al SUA (NIMH) grupează semnalele de avertizare în trei categorii. Ele contează mai ales atunci când comportamentul este nou sau s-a accentuat recent.

Spitalul de copii Nationwide Children’s din SUA adaugă câteva semnale specifice vârstei școlare, care pot indica o depresie ce trebuie evaluată de un specialist: iritabilitate sau tristețe prezente în majoritatea zilelor, pierderea interesului pentru activitățile plăcute, dificultăți de concentrare și scăderea rezultatelor, plângeri fizice frecvente precum oboseala, durerile de stomac sau de cap, autovătămarea. Un semnal ușor de ratat este o liniștire bruscă după o perioadă lungă de tristețe.

Aceste liste nu funcționează ca un test. Unii copii nu arată niciun semnal, iar alții au câteva semnale fără să fie în pericol. Ele servesc ca motiv pentru o discuție.

Întrebarea directă nu crește riscul

Mulți părinți evită subiectul de teamă că o întrebare despre suicid i-ar putea da copilului ideea. Cercetarea a testat această temere în mod repetat.

Ce poate face școala

Profesorii petrec cu elevii o parte mare a zilei și pot observa schimbări pe care familia nu le vede: un copil care nu mai participă, se izolează în pauze sau are o scădere bruscă a rezultatelor. Pasul următor este sesizarea profesorului consilier. În situații de criză sau de risc, consilierul școlar poate interveni și fără acordul părintelui, potrivit regulamentului centrelor județene de resurse și asistență educațională.

Resursa este însă limitată. În anul școlar 2025-2026, școlile din România au 3.539 de consilieri, adică în medie unul la 756 de elevi, potrivit Edupedu.ro. Legea prevede un consilier la 500 de elevi. Aproximativ 70% dintre consilieri lucrează în mediul urban, iar la sate un singur consilier poate deservi mai multe școli, cu 1.200 până la 2.000 de elevi. Analizele Institutului de Științe ale Educației și ale Ministerului Educației din 2024 și 2025 arată în plus că elevii folosesc rar serviciile de consiliere.

Pentru copii și adolescenți

Dacă treci printr-o perioadă în care totul pare greu și fără ieșire, vorbește cu un adult în care ai încredere: un părinte, o rudă, un profesor, consilierul școlii. Poți suna gratuit și confidențial la Telefonul Copilului, 116 111. Dacă un prieten îți spune că se gândește să-și facă rău, nu ține secretul, chiar dacă ți-a cerut asta. Spune-i unui adult. Așa îl ajuți.