Fenomenul tinerilor NEET (Not in Education, Employment, or Training) reprezintă o problemă majoră la nivel național, iar județul Iași nu face excepție, în ciuda statutului de centru universitar. Zeci de mii de tineri ieșeni nu sunt integrați nici în sistemul de educație, nici pe piața muncii. În cadrul emisiunii „Dezbaterea Zilei” de la Radio România Iași, reprezentanții mediului academic și ai autorităților au analizat cauzele fenomenului și au detaliat măsurile de sprijin disponibile.
Deși rata tinerilor NEET din județul Iași (estimată între 9 și 10%) se situează sub media națională de aproximativ 20% și sub cea a regiunii Nord-Est, numărul absolut este semnificativ. Conform Gabrielei Vasilache, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Iași, în evidențele instituției figurau recent în jur de 4.500 de tineri din această categorie, proporția fiind de 55% băieți și 45% fete.
Conf. dr. Mihaela Rădoi, directorul Departamentului de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași, a subliniat că acest grup nu este unul uniform. „Vorbim despre o populație care, într-adevăr (…) nu este o populație omogenă. Nu putem să spunem că sunt doar tinerii din mediul rural sau doar tinerii care sau copiii, până la urmă, pentru că o să facem o distincție în cadrul categoriei, care au abandonat școala”, a explicat conf. dr. Rădoi.
Ea a indicat cauze diverse, de la lipsa resurselor financiare la asumarea timpurie a unor responsabilități familiale: „Vorbim despre femei tinere, fete tinere, care au diferite sau preiau diferite roluri, adeseori roluri ale părinților, și atunci renunță la școală”.
Abandonul școlar, o problemă structurală
Un aspect critic evidențiat în cadrul dezbaterii a fost legătura strânsă dintre fenomenul NEET și abandonul școlar. Conf. dr. Rădoi a precizat că problema trebuie analizată pe categorii de vârstă, atrăgând atenția asupra situației alarmante din sistemul preuniversitar. „Dacă stăm și ne gândim, vorbim încă de (…) vârsta minoratului, deci până să fie finalizate studiile liceale. Vorbim despre tineri care depind de resursele financiare ale părinților (…), vorbim (…) de disponibilitatea părinților de a investi în educația copiilor, despre disponibilitatea părinților de a fi până la urmă modele pentru ei”, a menționat cadrul didactic universitar.
Cifrele la nivel național sunt îngrijorătoare. Potrivit estimărilor prezentate, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani se aflau în afara sistemului de învățământ la începutul acestui an școlar, ceea ce alimentează constant grupul tinerilor NEET.
Programe de sprijin și stimulente financiare prin AJOFM
Pentru a sprijini integrarea acestor tineri, AJOFM Iași derulează programe specifice. Gabriela Vasilache a explicat că intervenția se face gradual, începând cu identificarea profilului fiecărui tânăr: „Primul pas pe care noi îl oferim este o consiliere vocațională, o identificare de abilități pe care tânărul le are, dar nu le-a descoperit, pentru că nu a avut oportunitatea să știe spre ce anume i-ar place”.
Instituția a implementat două proiecte europene pentru a facilita accesul tinerilor la aceste servicii. „Am implementat două proiecte europene cu fonduri nerambursabile, două centre de tineret adresate cu prioritate tinerilor NEETs, acestui segment de populație”, a adăugat directorul AJOFM.
Tinerii pot beneficia de cursuri de calificare gratuite, adaptate cerințelor actuale. De exemplu, un curs de Social Media a atras un interes deosebit, înregistrând sute de solicitări.
Pe lângă formare, statul oferă și pârghii financiare. Absolvenții care se angajează în primele 60 de zile pot primi o „primă de inserție” de aproape 2.000 de lei. Există, de asemenea, o „primă de activare” de 1.000 de lei pentru tinerii care obțin și mențin un loc de muncă timp de minim trei luni, precum și un sprijin lunar de 2.250 de lei, pe o durată de un an, pentru persoanele din categorii vulnerabile.
Un alt pilon al strategiei îl reprezintă stimularea angajatorilor. Programele de ucenicie și stagiile de practică sunt subvenționate, oferind firmelor un imbold financiar pentru a angaja tineri fără experiență. Gabriela Vasilache a precizat că, în anul 2025, în județul Iași, „sunt în jur de 40 de contracte de internship” susținute prin astfel de mecanisme.
Totuși, o provocare majoră rămâne deschiderea angajatorilor de a investi pe termen lung în acești tineri. „Există situații în care angajatorul spune ‘nu găsesc oameni’, iar pe de altă parte, tânărul spune ‘nu găsesc un loc de muncă'”, a observat moderatorul emisiunii, indicând o falie între cerere și ofertă pe piața forței de muncă.
