Vârsta consumului de droguri scade alarmant la Iași. De la vape-uri toxice în gimnaziu, la rețele de trafic în licee și lipsa centrelor de tratament

Fenomenul consumului și traficului de droguri în județul Iași a depășit de mult faza incidentelor izolate, transformându-se într-o criză sistemică ce coboară spre vârste tot mai fragede. În timp ce autoritățile județene, atât Instituția Prefectului, cât Inspectoratul Județean de poliție raportează mii de beneficiari ai campaniilor de prevenție pe hârtie, realitatea din teren – confirmată de camerele de gardă ale spitalelor, de ofițerii antidrog și de ambulanțele chemate de urgență la școlile generale – indică o escaladare alarmantă. Într-o societate în care adicțiile încep din clasele a V-a și a VI-a, dorim să expunem datele referitoare la consumul în rândul minorilor, radiografia rețelelor de trafic și lipsa infrastructurii de tratament.

Cifrele de pe patul de spital: fentanylul ajunge la minori, ruralul egalează urbanul

Un document oficial al Instituției Prefectului Județului Iași, oferă o perspectivă statistică, provenită direct din raportările unităților sanitare județene pentru anul 2025. Dincolo de activitățile de prevenire derulate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Inspectoratul Școlar, statisticile medicale scot la iveală o realitate dură: 52 de pacienți cu vârsta sub 18 ani au ajuns la spital și au fost testați pozitiv pentru substanțe psihoactive.

Analizând aceste date, reies câteva concluzii care contrazic anumite percepții clasice despre consumul de droguri la nivel local:

• Substanțele consumate: Deși marijuana (THC) rămâne pe primul loc (18 cazuri), pe locul secund se află benzodiazepinele (15 cazuri). Un indicator major de risc este prezența fentanylului, un opioid sintetic extrem de periculos, depistat la 7 minori ieșeni. Lista este completată de opiacee (4 cazuri), antidepresive triciclice (2), amfetamină și MDMA.
• Vârsta de debut: Din cele 52 de cazuri severe ajunse la spital, 34 vizau adolescenți între 15 și 18 ani. Datele arată, însă, că 18 cazuri au fost înregistrate la copii cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani (elevi de gimnaziu).
• Prăbușirea barierei urban-rural: Percepția conform căreia drogurile reprezintă o problemă strict a marilor orașe este infirmată. Datele arată o distribuție aproape egală: 28 de pacienți din mediul urban (53,85%) și 24 din mediul rural (46,15%).
• Vârfurile de consum: Cele mai multe internări s-au înregistrat în vacanța de vară (august – 13 cazuri, iunie – 6 cazuri), dar și în perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie – 7 cazuri). 

Aceste date, rezultate din statistica medicală, nu acoperă dimensiunea totală a fenomenului, reprezentând doar segmentul pacienților care au necesitat intervenție medicală de urgență.

Când școala devine piață de desfacere

Dacă spitalele tratează efectele, mediul școlar a devenit un nou punct de interes pentru distribuitori. Ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Iași atrag atenția că fenomenul este extins. „Copiii știu exact ce se consumă, cum se procură și cum să evite să fie prinși”, explică un ofițer antidrog.

Un incident recent confirmă această dinamică. Pe 19 septembrie 2025, o elevă de clasa a VII-a de la Școala Gimnazială „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Iași a ajuns la Spitalul de Copii după ce i s-a făcut rău la ore. Eleva consumase înaintea cursurilor un energizant și o substanță dintr-un dispozitiv de tip „vape”. Dispozitivul îi fusese furnizat de o colegă de clasa a VIII-a, care l-a comandat online. Ancheta declanșată a dus la o descoperire suplimentară: în urma verificărilor, în școală au fost identificate și alte vape-uri, cumpărate direct din magazinele stradale, omițând filtrele de vârstă.

Radiografia rețelelor: de la etnobotanicele din Dalas, la intermediarii din bănci

Traficul de droguri a suferit o mutație structurală la Iași în ultimii ani. Rețelele stradale au fost treptat înlocuite de un trafic digitalizat, în care distribuția este externalizată chiar către consumatori.

În anul 2021, operațiunile DIICOT au destructurat rețeaua condusă de familia Bălan. Aceștia aduceau substanțe chimice din Olanda pe care le amestecau cu ceai sau oregano, creând substanțe psihoactive pe care le vindeau cu 40 de lei doza din cartiere precum Dalas sau zona centrală, clienții deplasându-se fizic pentru achiziție.

Astăzi, modelul de organizare infracțională este diferit. Cea mai amplă rețea documentată de autorități a fost destructurată în octombrie 2024, prin Operațiunea „Școala”. DIICOT a reținut atunci 29 de persoane și a efectuat 54 de percheziții, descoperind că peste 28 de adolescenți din 20 de școli și licee ieșene erau folosiți pe post de dealeri. „Rețeaua era bine organizată, elevii erau folosiți ca intermediari de traficanții din Galați. S-au găsit multiple substanțe: canabis, Cristal, MDMA și heroină. Cei mai mulți dintre minori nu conștientizau gravitatea faptelor”, au subliniat surse din cadrul anchetei.

Iluzia vindecării la Iași și criza centrelor de tratament

Dincolo de dosarele penale și de raportările instituționale privind campaniile de prevenție cu mii de beneficiari, rămâne problema capacității sistemului de a oferi tratament.

Într-un spital local, un bărbat de aproximativ 30 de ani, întors din Marea Britanie unde a dezvoltat o dependență severă de cocaină, expune pentru Ziarul de Iași, mecanismul adicției: „La început, îmi ajungea un 0,5 pentru două zile. Apoi, curând, ajunsesem să consum și trei pe zi. Cheltuiam până la 120 de lire zilnic. Canabisul e un drog de poartă. Deschide ușa spre altele mai tari”.

El reprezintă unul dintre pacienții care au solicitat asistență medicală de specialitate, printr-un program care include tratament substitutiv, perfuzii și consiliere psihologică. Totuși, infrastructura de recuperare din Iași rămâne subdimensionată.

Medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, coordonator de programe antidrog, avertizează asupra unei false scăderi a cifrelor oficiale. Acesta declara la finalul anului trecut că în 2024, Institutul de Psihiatrie Socola a raportat 50 de pacienți dependenți de droguri, comparativ cu 110 în 2023. Această scădere nu indică neapărat o reducere a consumului, ci dorința de a evita stigmatizarea. Pentru a-și păstra anonimatul, numeroși pacienți din regiune aleg să se trateze la clinici private din București sau Cluj. Reprezentanții sectorului medical atrag atenția că regiunea Moldovei nu dispune de centre de tratament pentru adicții adecvate la standarde europene.

În toamna anului trecut, Primăria Municipiului Iași, în parteneriat cu Institutul de Psihiatrie „Socola” și Inspectoratul Școlar Județean Iași, a inaugurat Centrul de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor „Lascăr Catargi”. Centrul promitea să ofere servicii integrate de consiliere psihologică, asistență socială și suport medical, adresându-se atât tinerilor, cât și adulților care se confruntă cu probleme de dependență sau tulburări emoționale. Totodată, venea cu inițiative de organizare a campaniilor de prevenire a consumului de droguri, dar și grupuri de sprijin pentru familiile persoanelor afectate.