În ciuda necesității urgente de modernizare a materialului rulant de pe căile ferate românești, 21 de rame electrice de ultimă generație, recent achiziționate, staționează în prezent în triajul Gării Obor. Deși livrarea fizică a fost efectuată, introducerea acestora în serviciul comercial este blocată de neîndeplinirea unor clauze contractuale esențiale referitoare la infrastructura de mentenanță. Aflat în fața acestui blocaj de procedură, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat demersuri urgente pentru punerea garniturilor în circulație, însă situația scoate în evidență o problemă structurală în gestionarea marilor proiecte de infrastructură din România.
Actualul impas are la bază o lipsă de coordonare între autoritățile feroviare naționale și producătorul polonez PESA. Conform declarațiilor ministrului interimar Radu Miruță, întârzierea este cauzată de o „asumare birocratică între diversele structuri”, generată de interpretări diferite privind momentul în care o obligație contractuală este considerată legal îndeplinită.
Pentru a clarifica situația, demnitarul a solicitat documentația aferentă achiziției, subliniind discrepanța dintre investițiile realizate și gradul de utilizare„Pentru cetățeanul român plătitor de taxe este absurd să nu poți merge cu un tren nou care stă și nu parcurge niciun kilometru. (…) Eu vă spun că sunt trenuri noi care să fie decolorate de soare în triajul gării Obor, timp în care pe liniile ferate din România trec trenuri cu condiții destul de neplăcute în ele. Nu este ceva ce eu o să accept. Aseară am ajuns, caut metode ca în câteva zile să le dăm drumul”, a declarat Radu Miruță la Euronews Romania.
Totuși, dincolo de intențiile de la nivel ministerial, punerea în mișcare a acestor trenuri depinde de norme tehnice și de siguranță stricte.
Dimensiunea financiară a investițiilor blocate
Pentru a evalua impactul acestui blocaj, este necesară analizarea volumului financiar al angajamentelor asumate de statul român. Fondurile provin, în mare parte, din Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, vizând o reînnoire istorică a flotei.
Cifrele care conturează aceste achiziții sunt următoarele:
- Ramele regionale (RE-R1): Contractul semnat pe 30 ianuarie 2024 cu compania poloneză Pesa vizează 62 de rame electrice destinate transportului regional. Valoarea totală este de aproximativ 2,77 miliarde de lei (inclusiv TVA).
- Ramele interregionale (RE-IR2): Un al doilea contract, semnat pe 19 decembrie 2023, prevede livrarea a 20 de rame de lung parcurs. Valoarea acestuia se ridică la 1,6 miliarde de lei (fără TVA).
- Suplimentarea flotei: În luna mai a anului 2025, a fost semnat un act adițional pentru alte 9 trenuri similare.
- Situația livrărilor: Până în prezent, 21 de unități au fost recepționate fizic pe teritoriul României, însă niciuna nu a intrat în exploatare comercială.
Motivul tehnic principal pentru care noile garnituri nu pot prelua pasageri constă în lipsa spațiilor acreditate pentru întreținere.
Contractele derulate prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) nu vizează exclusiv achiziția materialului rulant, ci includ obligatoriu și servicii de mentenanță pe o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire până la 30 de ani. Conform ofertei tehnice depuse de PESA, producătorul trebuia să beneficieze de câte un spațiu de mentenanță dedicat pentru fiecare dintre cele patru contracte de livrare (trei pentru rame regionale și unul pentru cele interregionale).
În acest moment, niciunul dintre aceste depouri specializate nu a fost finalizat și operaționalizat. În absența unei baze de întreținere acreditate, unde trenurile să fie verificate tehnic la standardele impuse de producător, nu pot fi emise autorizațiile de siguranță necesare pentru transportul de călători.
Lipsa de sincronizare între graficul de livrare al trenurilor și calendarul de execuție al infrastructurii de mentenanță reflectă o deficiență de planificare administrativă. În timp ce detaliile contractuale sunt dezbătute între ARF și PESA, pasagerii continuă să utilizeze un material rulant cu un grad avansat de uzură.
Sursă foto: Clubul feroviar
