Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 10 iulie 2026, că Ungaria a finalizat procedurile de aderare la Parchetul European (EPPO). Această decizie aliniază regimul de la Budapesta la mecanismul comunitar de investigare a fraudelor financiare, un instrument juridic esențial în relația statelor membre cu bugetul Uniunii Europene.
Aderarea marchează o schimbare de poziție a executivului ungar, care anterior refuzase participarea la această instituție. Această acceptare a jurisdicției europene în materie de investigare a fraudelor reprezintă un indicator clar al încercărilor Budapestei de a-și normaliza relațiile instituționale cu structurile de la Bruxelles, pe fondul presiunilor financiare.
Motivația aderării este indisolubil legată de accesul Ungariei la fondurile europene. În anii precedenți, Comisia Europeană a blocat alocări financiare considerabile destinate Budapestei, invocând deficiențe sistemice în respectarea statului de drept, lipsa de transparență în achizițiile publice și mecanisme insuficiente de combatere a corupției.
Acceptarea activității Parchetului European pe teritoriul maghiar reprezintă îndeplinirea unuia dintre angajamentele tehnice majore luate de noul cabinet condus de premierul Peter Magyar. Încă din luna mai, Ursula von der Leyen a transmis un semnal clar că îndeplinirea acestor jaloane privind statul de drept va duce la deblocarea fondurilor.
Conform estimărilor Comisiei, Ungaria așteaptă accesarea a aproximativ 16,4 miliarde de euro, sume vitale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și menținerea echilibrului macroeconomic. Accesul la aceste fonduri rămâne condiționat de funcționarea efectivă a garanțiilor anticorupție, pe care prezența EPPO ar trebui să le asigure.
Cum va funcționa combaterea corupției sub jurisdicția EPPO
Parchetul European este o instituție independentă, cu sediul la Luxemburg, mandată să investigheze și să trimită în judecată persoanele fizice și juridice implicate în infracțiuni care afectează bugetul Uniunii Europene.
Prin aderarea la EPPO, Ungaria va permite procurorilor europeni să desfășoare anchete directe pe teritoriul său, vizând aspecte financiare specifice. Aceste anchete se axează pe:
-
Fraude complexe care implică utilizarea fondurilor europene (inclusiv deturnarea de fonduri, fraudarea licitațiilor publice pentru proiecte europene).
-
Evaziunea fiscală transfrontalieră în domeniul TVA, cu un prejudiciu calculat la peste 10 milioane de euro.
-
Fapte de corupție (dare/luare de mită) și spălare de bani, atunci când acestea sunt direct conectate la protejarea intereselor financiare ale UE.
Investigațiile vor fi coordonate de procurorii europeni delegați, care vor acționa în Ungaria sub îndrumarea camerei permanente de la Luxemburg, asigurându-se astfel independența anchetelor față de autoritățile naționale.
Decizia Ungariei de a se integra în mecanismul EPPO consolidează acoperirea juridică a instituției la nivelul Uniunii Europene. Odată cu această mișcare, 25 dintre cele 27 de state membre participă la activitatea Parchetului European.
Singurele state membre care nu fac parte din structura EPPO sunt Irlanda și Danemarca. Neimplicarea acestora nu are la bază dispute privind mecanismele de combatere a corupției sau condiționări financiare, ci decurge din clauzele specifice de derogare (opt-out) referitoare la politicile din domeniul justiției și afacerilor interne, clauze pe care le-au negociat în momentul aderării la tratatele constitutive ale UE.
