Dezbaterea globală privind o eventuală interzicere a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani a ajuns și pe străzile din municipiu. În contextul în care mai multe state internaționale pregătesc pachete legislative pentru limitarea accesului minorilor pe platformele digitale, echipa „Ora de Iași” a realizat un sondaj pentru a capta pulsul comunității. Răspunsurile obținute reflectă o îngrijorare unanimă a adulților față de timpul petrecut de tineri în mediul online, lipsa interacțiunii umane directe și expunerea la conținut neadecvat.
Un prim argument invocat de ieșenii intervievați vizează capacitatea de selecție a informației la o vârstă fragedă. Lipsa filtrului critic expune minorii la riscuri pe care nu le pot gestiona singuri. Un locu
itor a punctat direct această vulnerabilitate cognitivă: „Mi se pare că la 16 ani încă nu ai discernământ să treci printr-un filtru tot ce primești”.
Această idee este completată de riscul contactului cu materiale dăunătoare. Un alt ieșean a subliniat că accesul neîngrădit pe platforme facilitează vizualizarea unor informații nepotrivite etapei de dezvoltare: „Apar tot felul de chestii… ca să nu le spunem indecente, hai să le spunem neadecvate, pe care un copil la o vârstă fragilă n-ar trebui să le privească, să aibă acces la ele”.
Timpul pierdut și alienarea socială: paradoxul izolării în grup
O altă temă recurentă în declarațiile strânse este degradarea relațiilor interumane și dependența de ecrane la tineri. Timpul alocat platformelor digitale este perceput de adulți ca fiind sustras din timpul destinat dezvoltării abilităților sociale reale.
O ieșeancă a descris o scenă cotidiană care ilustrează fenomenul izolării în grup, semnalând comportamente asemănătoare sevrajului atunci când tinerii sunt deconectați: „Tot văd pe bănci copii care stau unul lângă altul, dar toți îs pe telefoane în loc să vorbească între ei. Ei comunică, ei se uită toți în telefoane. Ar trebui să aibă o altă formă de socializare, când ieși afară, stai de vorbă, socializezi frumos, te joci cu oamenii. […] Suferă și nu e în regulă. Dacă le-ai lua [telefonul], ca și cum le-ai lua partenerul”.
Un alt trecător a confirmat concis acest impact social media asupra programului zilnic al minorilor: „Mi se pare că au o influență negativă asupra copiilor. Le consumă foarte mult timp”.
Dincolo de necesitatea unor reglementări externe sau a unor blocaje impuse de stat, respondenții au adus în discuție responsabilitatea directă a familiei. Supravegherea și stabilirea unor limite clare rămân obligații parentale fundamentale.
Un bărbat a explicat distincția dintre educația primită în școală și supervizarea mediului digital în familie: „Unii părinți spun că aceste platforme nu educă. Nu-i educația formală, îi altceva. Părinții să aibă grijă de copii, ce urmăresc. Eventual pot chiar să-i îndrume”.
Validând această direcție, un alt cetățean a propus chiar ridicarea pragului de vârstă pentru acces la 18 ani, plasând responsabilitatea utilizării excesive a telefoanelor pe umerii adulților: „Dimineața până seara stau și butonează. […] Părinții-s vinovați!”.
