Luciana Antoci: „Elevi din rural, admiși la licee foarte bune din Iași, au cerut transferul pentru că nu-și permiteau naveta”

Trecerea de la ciclul gimnazial la cel liceal generează un procent alarmant de abandon școlar rural în județul Iași și la nivel național. Zeci de elevi admiși cu medii mari la colegiile de prestigiu din municipiu ajung să solicite transferul către școli de rang inferior, mai apropiate de casă, la doar câteva luni de la începerea cursurilor. Motivul principal este incapacitatea familiilor de a susține costurile zilnice pentru transportul și logistica educațională, pe fondul unei infrastructuri liceale concentrate aproape exclusiv la oraș.

Sistemul educațional din România suferă de o discrepanță vizibilă între mediul urban și cel rural. Luciana Antoci, actual consilier educațional al premierului Ilie Bolojan și fost inspector general al ISJ Iași, atrage atenția asupra unei realități demografice ignorate la alcătuirea rețelelor școlare. Aproximativ jumătate din populația școlară este domiciliată în comune și sate, în timp ce infrastructura liceală este concentrată la oraș.

„Este o realitate aceea că al doilea prag important de abandon școlar după trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a este acesta al finalității ciclului gimnazial și al trecerii către ciclul liceal. Iar o cauză foarte importantă aici este legată și de faptul că infrastructura școlară nu are ofertă educațională relevantă pentru elevii din rural, în sensul în care liceele și colegiile sunt în mediul urban, în majoritatea lor copleșitoare”, a declarat Luciana Antoci la Prima News.

Această inadecvare este confirmată de studiul „Liceeni din România – Acces și participare”, publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Cifrele aferente anului școlar 2022-2023 arată dimensiunea izolării elevilor din afara municipiilor:

• 86% dintre licee funcționează în mediul urban, în timp ce mediul rural găzduiește doar 13% dintre aceste unități.
• 93,8% dintre elevi învață la oraș, lăsând un procent infim de 6,1% în mediile rurale.
• Numărul unităților de învățământ liceal din afara orașelor a scăzut cu 6% în ultimii cinci ani.

Capcana decontărilor: Când statul plătește prea târziu

Dincolo de distanțele fizice, bariera majoră rămâne mecanismul financiar de susținere a elevilor din rural. Legislația prevede decontarea transportului prin sume forfetare, o măsură menită să asigure accesul la educație.

În practică, sistemul funcționează retroactiv. Banii sunt virați familiilor doar după ce biletele sau abonamentele au fost achiziționate în avans. Acest mecanism impune un capital inițial pe care multe familii vulnerabile nu îl dețin. Fără o resursă financiară de bază pusă în joc în luna septembrie, naveta elevilor devine imposibilă.

„Eu m-am confruntat de-a lungul anilor cu solicitări la Inspectoratul Școlar primite în lunile octombrie-noiembrie de la elevi care au fost admiși la licee foarte bune din Iași, deci copii foarte buni din rural care după două-trei luni au solicitat transfer într-o școală mai apropiată de casă, evident, de multe ori sub nivelul școlii la care au fost admiși, pentru că familia a constatat că nu poate să susțină financiar efortul de deplasare”, a explicat Luciana Antoci.

Consilierul guvernamental a subliniat deficiența sistemului de decontare: „Sunt măsuri sistemice care vin în sprijinul acestor elevi și mă refer aici la sumele forfetare care decontează transportul, dar care vin după ce biletul a fost cumpărat sau abonamentul a fost cumpărat. Deci o sumă de bază pe care familia o are trebuie să fie pusă în joc în așa fel încât să intre copilul în circuit și apoi, din suma forfetară decontată pentru luna septembrie să asigure abonamentul pentru octombrie și tot așa. Ori, în multe dintre cazuri, aceste resurse nu există”.

Efortul zilnic și profilul liceanului navetist

Infrastructura precară transformă parcursul educațional într-un test logistic. Datele colectate de CNPEE, pe un eșantion reprezentativ de 3.375 de elevi din 237 de licee, expun provocările sociale ale adolescenților:

• Mai mult de o treime (34,8%) fac naveta zilnic, petrecând între 30 și 60 de minute pe drum.
• Doar 6,6% beneficiază de alternative locative stabile (internat, rude sau chirie) în localitatea în care studiază.
• Un procent de 17% dintre elevii chestionați au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

Contextul familial influențează direct ruta aleasă. Dintre tinerii cuprinși în analiză, 63% urmează un profil teoretic, 30% sunt la profil tehnologic, iar 7% învață în sistemul vocațional. Ponderile arată o corelație între nivelul de educație al părinților și alegerea liceului. Elevii care provin din familii cu studii superioare (39,8% din eșantion) tind să ocupe locurile de la profilurile teoretice și vocaționale, în timp ce liceele tehnologice absorb majoritar elevi din familii cu educație medie.