Un apel public referitor la epuizarea elevilor cu rezultate bune a fost lansat de o mamă, de profesie cadru didactic și specialist în educație. Aceasta atrage atenția asupra presiunii constante pe care profesorii o pun pe copiii silitori pentru a participa la multiple olimpiade și concursuri, solicitând cadrelor didactice să le protejeze dreptul la timp liber.
Pornind de la exemplul propriei fiice, elevă în clasa a VII-a, autoarea mesajului explică mecanismul prin care elevii conștiincioși ajung să fie suprasolicitați. „Scriu rândurile astea ca mamă. Nu ca profesor, nu ca specialist în educație, chiar dacă sunt. Scriu pentru că am ajuns într-un punct în care simt că trebuie să spunem și noi, părinții, ce vedem acasă, dincolo de note, medalii și diplome”, se arată în mesajul publicat.
Deși recunoaște că intențiile colegilor de breaslă sunt pozitive, vizând încurajarea performanței, specialistul subliniază prețul psihologic plătit de elevi. „Dar vreau să spun ceva ce poate nu se vede din clasă: copilul obosește. Mă doare sufletul să văd cum trag toți de ea”, afirmă autoarea. Aceasta avertizează că un astfel de elev ajunge să resimtă teamă de a nu dezamăgi, participând la competiții din obligație: „Dacă un profesor are încredere în ea, îi este rușine să spună că nu mai poate”.
Nevoia de echilibru și timp liber
În perspectiva apropierii clasei a VIII-a și a Evaluării Naționale, familia a luat decizia de a nu apela la meditații, pentru a asigura un program cât mai echilibrat. Părintele atrage atenția asupra riscului epuizării timpurii: „Unde se termină încurajarea și unde începe presiunea? Nu vreau ca fata mea să fie premiantă cu orice preț. Nu vreau să aibă un teanc de diplome și să-și amintească din gimnaziu doar sălile de concurs, frica de a nu greși și senzația că trebuie mereu să demonstreze ceva”.
În final, autoarea se adresează direct profesorilor, solicitându-le să nu mai suprasolicite elevii cu performanțe bune doar pentru că aceștia sunt disciplinați, își fac temele și reprezintă o garanție a descurcării la concursuri.
„Nu mai trageți mereu de copiii buni!”, îndeamnă specialistul în educație, pledând pentru dreptul copiilor la o viață normală: „Vreau să-i placă să învețe. Dar să aibă timp să citească și pentru ea, nu doar pentru concurs. Vreau să iasă afară, să se mai și joace, să râdă, să aibă timp de prieteni. (…) Vreau să fie pur și simplu copil”.
