Achiziția noilor nave prin program SAFE a declanșat o polemică publică între fostul premier Victor Ponta și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Luni seară, 20 iulie 2026, oficialul guvernamental a prezentat o justificare tehnică a costurilor, respingând acuzațiile referitoare la o presupusă supraevaluare a contractului semnat cu producătorul german NVL B.V. & Co. KG. Divergențele au la bază o comparație făcută de fostul prim-ministru între prețul unitar plătit de statul român și sumele achitate recent de Bulgaria sau Turcia pentru ambarcațiuni similare.
Dezbaterea a fost inițiată de fostul premier Victor Ponta printr-o declarație publică din 18 iulie, în care punea sub semnul întrebării transparența și eficiența cheltuirii fondurilor destinate apărării. Fostul șef al Guvernului a reclamat o discrepanță de 173 de milioane de euro între prețul plătit de România și cel plătit de statul vecin, Bulgaria, pentru un produs al aceluiași constructor.
„România a cumpărat luna trecută o navă militară din Turcia cu 223 de milioane de euro. Bulgaria a cumpărat aceeași navă, dar fabricată de germanii de la Rheinmetall, cu 245 de milioane de euro. Miruță și Guvernul Bolojan, care vorbesc non-stop despre onestitate și cumpătare, au cumpărat aceeași navă de la Rheinmetall cu 418 milioane de euro”, a afirmat Victor Ponta, cerând explicații publice pentru această diferență de tarif.
Defalcarea tehnică pentru nave program SAFE prezentată de Radu Miruță
În replica sa oficială, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a susținut că afirmațiile fostului premier se bazează pe o comparație eronată a unor platforme navale cu niveluri de echipare complet diferite. Oficialul a declarat că evaluarea costurilor nu se poate face exclusiv pe baza tipului de ambarcațiune, ci trebuie să includă sistemele de armament și tehnologia de la bord, pe care le-a detaliat public.
Raportându-se la prețul de bază al unei platforme tip corveta Hisar (evaluată la 223 milioane de euro), Ministerul Apărării a publicat lista costurilor adiționale care duc prețul final la suma contestată. Conform datelor oficiale, pachetele suplimentare de dotare pentru navele românești includ:
- Sistem de rachete RAM pentru apărare antiaeriană: 59,5 milioane euro
- Sistem de lansare a rachetelor NSM anti-navă: 20 milioane euro
- Sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium: 15,5 milioane euro
- Sisteme destinate protecției forței și combaterii amenințărilor moderne: 15 milioane euro
- Sistem de lansare a torpilelor: 9,5 milioane euro
- Sisteme de război electronic: 3 milioane euro
- Sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie: 2,5 milioane euro
- Muniție inițială aferentă sistemelor: 5 milioane euro
Pe lângă aceste echipamente hardware, costurile de integrare a tuturor capabilităților tehnologice pe platforma navală au fost estimate de minister la aproximativ 50 de milioane de euro.
Obligativitatea producției în șantierele navale românești
Un alt punct major adus în discuție de reprezentantul Guvernului este componenta industrială locală a contractului. Spre deosebire de achizițiile „de pe raft”, contractul pentru navele românești include o clauză de offset care obligă constructorul german NVL B.V. & Co. KG să execute lucrările pe teritoriul României.
Conform precizărilor făcute de Radu Miruță, producția navei de bază, realizarea suprastructurii și faza complexă de armare (montajul, instalarea și conectarea echipamentelor specifice de luptă) se vor realiza exclusiv într-un șantier naval autohton. Ministrul a argumentat că această condiție crește valoarea contractului, dar generează beneficii economice conexe: salvarea și modernizarea infrastructurii navale locale, menținerea locurilor de muncă și dezvoltarea capacității de mentenanță pe plan intern.
Aceste achiziții militare fac parte dintr-un cadru mult mai larg de finanțare, aprobat la începutul lunii iunie 2026. Guvernul a operaționalizat instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de consolidare a industriei de apărare, prin care România beneficiază de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro.
Modul de distribuție a acestor fonduri este strict reglementat. O tranșă de 4,2 miliarde de euro este direcționată către infrastructura cu utilizare duală (civilă și militară), sumele fiind alocate prioritar pentru finalizarea capetelor autostrăzilor A7 și A8.
Diferența de 12,48 miliarde de euro este rezervată achizițiilor de echipamente militare complexe. Din acest buget total a fost semnat contractul actual, în valoare de 920 de milioane de euro, care acoperă livrarea a patru ambarcațiuni (două nave de patrulare maritimă și două nave destinate intervenției scafandrilor). Procedurile de contractare pentru această primă etapă a programului s-au încheiat la data de 30 mai 2026.
