Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a contrazis, marți, explicațiile pe care Primăria Iași le-a oferit public pentru cele 150 de eco-insule digitalizate, ansambluri de containere cu acces pe cartelă, cumpărate cu 24,24 milioane de lei din fonduri europene și care stau nefolosite în oraș de luni de zile.
Instituția condusă de ministra Diana Buzoianu susține, într-un comunicat oficial, că afirmațiile primarului Mihai Chirica privind eco-insulele sunt „complet false și contrazise de situația tehnică a proiectului”.
Explicația Primăriei, în două variante
Marți dimineața, într-un articol publicat de Ziarul de Iași, Primăria explica întârzierea punerii în funcțiune a insulelor prin faptul că proiectul, finanțat inițial prin PNRR și preluat ulterior de Administrația Fondului pentru Mediu, nu ar fi avut până de curând contractul de finanțare semnat. Primarul a pus atunci întârzierea pe seama „blocajului politic de la București”, spunând că ministerul are, dincolo de puteri limitate, și alte priorități decât finalizarea proiectelor cu fonduri europene.
În aceeași zi, pentru agenția națională de presă AGERPRES, Chirica a oferit o explicație ușor diferită: vina ar aparține componentei software, nefinalizată de minister, fără de care insulele rămân „simple elemente de mobilier urban, nefuncționale”. Primarul a cerut Guvernului să urgenteze platforma și a amintit că fuseseră deja făcute transferuri de fonduri din PNRR către Administrația Fondului pentru Mediu.
„Afirmații complet false”, răspunde Ministerul Mediului
Comunicatul MMAP, publicat marți la prânz, contrazice ambele explicații. Platforma informatică nu doar că există, ci este deja folosită, potrivit ministerului, în 66 de unități administrativ-teritoriale din țară, acolo unde autoritățile locale au dus la capăt pașii care le reveneau. La nivel național, sistemul înregistrează aproximativ 1.600 de insule ecologice active, peste 155.000 de utilizatori și circa 11 milioane de colectări.
Pentru Iași, ministerul pune pe hârtie un calendar precis:
- 2 februarie 2026: cele 150 de insule supraterane sunt recepționate cantitativ și calitativ;
- tot atunci este semnat procesul-verbal de punere în funcțiune;
- reprezentanții Primăriei și ai Salubris SA, operatorul local de salubritate, primesc instruirea necesară pentru asocierea cardurilor cu utilizatorii;
- municipalitatea intră în posesia tuturor celor 150 de insule, a câte 200 de carduri de acces pentru fiecare (30.000 în total), a materialelor de informare și a patru conturi pentru administrarea platformei.
150 de insule, 30.000 de carduri, zero utilizatori
Mai bine de cinci luni mai târziu, pe 20 iulie, Primăria Iași nu introdusese în platformă niciun cetățean asociat unui card, arată ministerul. Nicio colectare nu fusese, în consecință, înregistrată prin eco-insulele din Iași, deși toate cele 150 de insule figurează în sistem ca montate și disponibile, iar cardurile sunt deja înrolate.
Asocierea cardurilor cu locuitorii arondați fiecărei insule presupune, potrivit MMAP, încărcarea listelor de utilizatori și informarea populației, operațiuni care revin Primăriei și Salubris, nu ministerului. Documentul cere municipalității să corecteze informațiile transmise public și să finalizeze operaționalizarea sistemului pentru cetățeni, oferind totodată sprijin tehnic din partea ministerului și a furnizorilor.
Transferul proiectului de pe finanțare PNRR pe Administrația Fondului pentru Mediu este real și nu privește doar Iașul: bugetul AFM, care a permis reluarea plăților pentru sute de proiecte de mediu mutate de pe PNRR, a fost aprobat abia în a doua parte a lunii mai. Explicația nu acoperă însă cele peste cinci luni în care cardurile stăteau, potrivit ministerului, deja înrolate în sistem, așteptând să fie asociate unor utilizatori reali.
Eco-insulele sunt montate în cartiere ieșene încă din februarie, iar presa locală a scris, în mai multe rânduri în ultimele luni, despre nefuncționarea lor. Cu totul alt ton avea discursul primarului în ianuarie, când prezenta proiectul ca dovadă că Iașul își propune „să devină un model la nivel național” în colectarea separată a deșeurilor.
Primăria Iași nu a reacționat, până la această oră, la precizările ministerului.
