Construcția primului bazin olimpic din Iași în zona Grădinari a fost blocată oficial la nivel central, după ce autoritățile locale au ratat un termen legal imperativ pentru menținerea proiectului pe listele de finanțare. Deși obiectivul are în spate o istorie de 36 de ani de promisiuni și blocaje birocratice, excluderea recentă din programul guvernamental este rezultatul direct al inabilității aparatului administrativ local de a parcurge o procedură tehnică simplificată.
Datele extrase din corespondența oficială purtată între Parlamentul României și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) arată mecanismul prin care municipiul a pierdut accesul la fondurile guvernamentale. Documentele indică un blocaj cronic, în care responsabilitatea a fost pasată constant între instituții, lăsând un șantier abandonat în plin centru universitar.
Conform explicațiilor transmise de conducerea Ministerului Dezvoltării, obiectivul de la Iași a figurat inițial pe lista-sinteză a Subprogramului „Bazine de înot”, derulat prin Compania Națională de Investiții. Pierderea acestei poziții s-a produs pe fondul nerespectării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 87/2025.
Actul normativ stabilea reguli stricte pentru implementarea programelor naționale de construcții. Beneficiarii aveau la dispoziție un termen clar de 60 de zile, calculat de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2026, pentru a depune o solicitare de menținere a obiectivelor de investiții în program.
36 de ani de inerție birocratică pentru Primăria Iași și instituțiile statului
Situația a ieșit la iveală în urma demersurilor parlamentare inițiate de deputatul ieșean Alexandru Muraru, care a solicitat Guvernului clarificări urgente privind stadiul și finanțarea proiectului. În textul documentului înaintat Executivului, parlamentarul descrie situația de la Iași drept „o radiografie dureroasă a unui eșec administrativ și a unui ping-pong instituțional inacceptabil”.
Istoricul documentat al șantierului din zona Tudor Vladimirescu arată un lanț continuu de decizii amânate, pe care parlamentarul le-a detaliat în solicitarea sa:
- Anul 1990: Au demarat primele lucrări sub coordonarea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, șantierul fiind abandonat rapid din lipsa finanțării.
- Perioada 2008-2021: Terenul, în suprafață de 5.917 metri pătrați, a făcut obiectul mai multor transferuri. Prin decizii succesive ale Consiliului Local, suprafața a fost pasată între universitate și administrația locală, fără nicio finalitate fizică pe șantier.
-
Citește și: Bazinul olimpic din Grădinari: 36 de ani de promisiuni și niciun metru de apă. Cronica unui eșec administrativ ieșean
- Anul 2022: A fost lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru trecerea obiectivului de la Ministerul Educației la municipalitate. Scopul era administrarea bazei de către Liceul cu Program Sportiv Iași.
- Anul 2024: S-a comandat o expertiză tehnică a structurii degradate pentru a stabili dacă scheletul existent de beton mai poate fi salvat sau dacă lucrările trebuie reluate de la cota zero.
Conform textului oficial înaintat ministerelor de resort, la mai bine de trei decenii de la primele săpături, „realitatea de pe teren ne arată doar un schelet de beton abandonat, buruieni și promisiuni reciclate, în ciuda unui efort administrativ local de a clarifica situația juridică”.
Impactul acestui blocaj este resimțit direct de comunitate. Documentația atrage atenția asupra costurilor sociale: „Copiii din județul nostru care doresc să facă performanță sunt nevoiți să se antreneze în județele vecine, cu eforturi financiare și logistice imense suportate exclusiv de familiile lor”.
Proiectul, eliminat de pe lista de investiții CNI dintr-o eroare tehnică
Răspunsul oficial transmis de conducerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), sub semnătura subsecretarului de stat Gabriel Traian Ghilea, confirmă cel mai negru scenariu. Obiectivul de la Iași a figurat inițial pe lista-sinteză a Subprogramului „Bazine de înot”, derulat prin Compania Națională de Investiții. Pierderea acestei poziții s-a produs pe fondul nerespectării prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 87/2025.
Actul normativ stabilea reguli stricte pentru implementarea programelor naționale. Beneficiarii aveau la dispoziție un termen clar de 60 de zile, calculat de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2026, pentru a depune o solicitare de menținere a obiectivelor în program.
Procedura impusă de minister nu presupunea dosare fizice, ci doar încărcarea unei solicitări prin intermediul platformei electronice guvernamentale. Răspunsul ministerului sancționează clar lipsa de acțiune de la nivel local: „Beneficiarul avea obligația depunerii, în cadrul platformei investitii.mdlpa.ro, a solicitării de menținere a obiectivului de investiții pe lista sinteza. Până la această dată nu a fost transmisă însă nicio solicitare în acest sens”.
Consecința acestei omisiuni este prevăzută de articolul V alineatul (2) din OUG 87/2025: beneficiarii care nu transmit solicitarea în termenul prevăzut sunt eliminați din listele de sinteză. Conform documentului citat, noul ordin de ministru care oficializează aceste radieri se află deja pe circuitul de avizare la București.
