Proiectul pentru noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice a declanșat un val de proteste în mediul academic. Cadrele didactice și reprezentanții sindicali cer retragerea și rescrierea documentului publicat recent de Ministerul Muncii, reclamând erori de calcul și o lipsă de viziune administrativă. Principala nemulțumire vizează anularea ierarhiei universitare, grila propusă generând situații atipice în care un asistent ajunge să aibă un venit superior unui lector sau unui conferențiar cu experiență.
Conform documentului guvernamental, salariile de bază se stabilesc prin înmulțirea unor coeficienți specifici cu o valoare de referință fixată la 4.100 de lei. Deși mecanismul este simplu, cifrele alocate fiecărei trepte profesionale generează suprapuneri care defavorizează funcțiile superioare.
Pentru un profesor universitar, salariul brut propus pornește de la 12.546 de lei (pentru 15-20 de ani vechime) și atinge un maxim de 16.400 de lei (peste 25 de ani vechime, coeficient 4,00). Conferențiarii ar urma să fie remunerați cu sume brute cuprinse între 8.651 de lei și 12.792 de lei.
Dezechilibrul major apare la baza piramidei academice. Lectorii (șefii de lucrări) primesc coeficienți care le asigură venituri între 8.118 lei și 9.758 lei. În paralel, asistenții universitari beneficiază de salarii cuprinse între 8.200 și 8.774 de lei. Astfel, un asistent universitar cu 20-25 de ani vechime ar urma să aibă un salariu brut de 8.692 de lei (coeficient 2,12), depășind venitul unui lector cu 15-20 de ani vechime, care ar primi doar 8.610 lei (coeficient 2,10). Mai mult, același asistent l-ar depăși financiar și pe un conferențiar aflat la început de funcție (3-5 ani), care este obligat prin lege să dețină titlul de doctor și care ar încasa 8.651 de lei.
Diferențe insesizabile pentru funcțiile de conducere
Nici managementul universitar nu este scutit de anomalii. Proiectul propune pentru funcția de rector un salariu brut de 24.600 de lei (coeficient 6,00), în timp ce un director de departament ar încasa 21.320 de lei (coeficient 5,20). Diferența netă devine marginală în raport cu responsabilitatea juridică și financiară a unui rector, care acționează ca ordonator principal de credite. În plus, un decan ar primi 21.730 de lei, având un avantaj de doar 410 lei brut față de directorul de departament.
Reacțiile din mediul universitar ieșean subliniază o tăiere nejustificată a fondurilor destinate educației. Conf. univ. dr. Ionel Bondoc, cadru didactic la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științele Vieții (USV) Iași, a transmis un memoriu oficial Președinției și Guvernului. Analizând varianta publicată pe 17 iulie, profesorul atrage atenția că documentul face trimiteri la articole de lege inexistente.
„Legea conține destul de multe greșeli și inadvertențe, atât în privința textului, cât și în privința cifrelor. În multe cazuri cifrele sunt cel puțin contradictorii și lipsite de logică”, a explicat conf. univ. dr. Ionel Bondoc pentru Ziarul de Iași.
Aceeași perspectivă este împărtășită de reprezentanții sindicatelor. Prof. univ. dr. Cosmin Dariescu, președintele Sindicatului Unio din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), arată că ajustările au fost făcute exclusiv dintr-un calcul contabil, ignorând structura sistemului de învățământ.
„Proiectul a scăzut coeficienții în cadrul Anexei I, acolo unde sunt salariile din educație. Această scădere pare a fi făcută fără vreo logică anume, doar pe considerentul încadrării în anvelopa bugetară în contextul majorării coeficienților în alte familii ocupaționale bugetare”, a declarat pentru Ziarul de Iași președintele Sindicatului Unio. Acesta a evidențiat și o altă discrepanță: un bibliotecar cu gradul I din mediul preuniversitar ajunge să aibă un salariu de bază mai mare decât un conferențiar universitar cu 3-5 ani vechime.
Soluțiile tehnice cerute de mediul academic
Pentru a corecta aceste derapaje, reprezentanții universităților au formulat propuneri clare către Ministerul Muncii. Profesorul Ionel Bondoc solicită introducerea a trei noi gradații de vechime (25-30 de ani, 30-35 de ani și peste 35 de ani) pentru a recompensa personalul aflat la final de carieră, în contextul discuțiilor naționale privind creșterea vârstei de pensionare.
De asemenea, se cere corelarea valorii de referință de 4.100 de lei cu salariul minim brut pe economie, fixat în prezent la 4.325 de lei. O altă critică adusă proiectului este favorizarea disproporționată a debutanților. Profesorul de la USV Iași amintește că un asistent universitar la început de drum câștigă astăzi echivalentul a 1.000 de euro lunar, o evoluție uriașă față de deceniile trecute, dar subliniază că grila trebuie să recompenseze experiența, iar raportul salarial minim/maxim din sistemul bugetar trebuie clarificat legislativ.
Federația Națională Sindicală Alma Mater s-a implicat direct în renegocierea proiectului. O delegație sindicală a depus la Ministerul Muncii o grilă alternativă de coeficienți, menită să restabilească ordinea ierarhică garantată de Legea nr. 199/2023.
